Uniunea Europeană a declarat anul 2010 ca fiind de luptă împotriva excluziunii sociale și a sărăciei. Este vorba mai ales despre o amplă campanile de comunicare și conștientizare care trebuie să atragă un semnal de alarmă asupra gravelor probleme sociale care persistă în societatea europeană. Aceasta se va desfășura prin acțiuni atât la Bruxelles dar mai ales în fiecare dintre statele membre.
În urmă cu 10 ani liderii europeni s-au angajat să facă un efort pentru eradicarea sărăciei până în 2010. Un dezierat departe de a fi fost împlinit astăzi când 16% dintre cetățenii Uniunii Europene fac parte din această categorie socială lipsită de minime mijloace de trai și fără acces la serviciile sociale . Noile state care au aderat în 2004 și 2007 au sporit numărul persoanelor care se confruntă cu aceste probleme.
Sărăcia și excluziunea sunt în primul rând o chestiune umanitară și socială dar și una economică. În această perioadă când economiile statelor europene au dificultăți să crească durabil, UE vrea să sublinieze prin acțiunile care se vor desfășura, importanța responsabilității colective și a solidarității între persoane care, indiferent de veniturile lor actuale fac parte din aceeasi societate.
Comunicarea poate schimba atitudini
Anul european 2010 este o provocare în ceea ce privește tipul și calitatea comunicării asupra temei sărăciei și excluziunii sociale. Activitățile dedicate mass-media au ca scop să aducă în atenția publică realitatea acestui fenomen în Europa, multiplele sale fațete și să contribuie la o mai bună înțelegere a stării de fapt. Scopul final este schimbarea atitudinilor, responsabilizarea și mobilizarea atât a guvernelor cât și a comunităților în ceea ce privește reducerea numărului de persoane catalogate drept sărace și care trăiesc pe teritoriul Uniunii Europene. Comisia Europeană își dorește să pună în practică o trăsătură-cheie a Uniunii Europene: solidaritatea, care reprezintă un concept cu o importanţă aparte în timp de criză.
Mesajul pe care l-a transmis și comisarul european pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Oportunități Egale Vladimir Špidla în conferința ”Sărăcia: între realitate și percepții – provocarea comunicării” organizată la Bruxelles în octombrie 2009 este că mass media poate juca un rol cheie în eradicarea sărăciei. La acest eveniment care a reunit aproape 400 de participanți s-a afirmat rolul comunicării în politicile de incluziune socială va fi important din trei perspective diferite: pentru a face cunoscute opiniile europenilor asupra sărăciei și excluziunii sociale așa cum reies acestea din Eurobarometre, a examina felul în care sărăcia și excluziunea socială sunt reflectate în media și prin scoaterea în evidență a responsabilității autorităților publice.
Ce spun cifrele
În statele dezvoltate ale Uniunii Europene sistemele de protecție social sunt printe cele mai dezvoltate la nivel mondial, și totuși pe ansamblul UE mulți europeni trăiesc în diverse forme de sărăcie. Conform datelor oferite de Comisia Europeană cu ocazia lansării anului european 2010, 79 milioane de oameni trăiesc sub nivelul sărăciei (stabilit la 60% din venitul mediu obțiunit în țara lor). Aceasta înseamnă 16% din populația Uniunii Europene.
Un european din zece trăiește într-o gospodărie unde niciunul dintre membri nu are un serviciu. Chiar și așa, munca nu garantează întotdeauna ieșirea din sărăcie sau evitarea riscului de a ajunge sărac. În această situație se găsesc 8% dinntre europeni.În cele mai multe state membre copii sunt cei mai expuși acestui risc, 19% dintre aceștia fiind amenințați de spectrul sărăciei.
Dar sondajele
Potrivit datelor Eurobarometrului european, publicat de Comisia Europeană în octombrie 2009, circa 52% dintre europenii intervievaţii consideră că prima cauză a răspândirii sărăciei este şomajul ridicat. 73% dintre consideră că sărăcia este o problemă larg răspândită în țara lor, în timp ce 89% cer ca guvernele să ia măsuri urgente pentru a soluționa această problemă. „Aceste rezultate demonstrează că europenii sunt foarte conștienți de problemele legate de sărăcie și de excluziunea socială cu care se confruntă societatea contemporană și doresc să vadă o acțiune mai susținută în combaterea lor”, a afirmat Vladimir Špidla, comisarul european pentru afaceri sociale.
Rata ridicată a șomajului – 52% – și remunerația insuficientă – 49% – sunt explicațiile cel mai des menționate pentru sărăcie, alături de prestațiile sociale și pensiile insuficiente – 29% -, precum și de costul excesiv al unor condiții de locuire decente – 26%. Lipsa educației și a formării profesionale, precum și sărăcia „moștenită” și toxicomania sunt cele mai des invocate cauze „personale” ale sărăciei. În medie, 89% din europeni afirmă că este nevoie de o intervenție urgentă din partea guvernelor țărilor lor pentru a aborda problema sărăciei. 53% dintre cetățenii de pe întregul teritoriu al Europei consideră că principala responsabilitate în combaterea sărăciei revine guvernelor țărilor lor respective. Chiar dacă europenii nu atribuie Uniunii Europene principala responsabilitate în combaterea sărăciei, cu toate acestea, mulți consideră că rolul acesteia este important, 28% îl cataloghează ca fiind „foarte important”. „În timp ce majoritatea oamenilor consideră că guvernul lor este principalul responsabil în această privință, trei sferturi dintre cetățeni așteaptă în același timp ca Uniunea Europeană să își asume un rol important. Anul european ne va oferi ocazia perfectă pentru a plasa lupta împotriva sărăciei în centrul atenției, pe întregul teritoriu al Uniunii Europene” a comentat comisarul Špidla.
Cum va acționa Uniunea Europeană
Descentralizarea și coordonarea vor fii principiile de bază. Se vor implementa campanii de conștientizare, vor fi încurajate inițiativele innovative, schemele de solidaritate creative, se vor organiza întâlniri, discuții și conferințe și conpetiții care să scoată în evidență realizări și povești de success relevante pentru An. În acest peisaj implicarea și experiența societății civile și colaborarea cu toate părțile implicate va fi esențială.
La nivel național programul va fi dezvoltat prin adaptarea liniilor directoare de la nivel european, dar ținându-se cont de specificul fiecărui stat în parte. Activitățile vor fi identificate și implementate de un organism național sau organizație. La niveul UE s-a creat un comitet format din reprezentanții statelor și care vor asiste Comisia în implementarea activităților. Elementele de bază vor fi o vasta campanile de comunicare și conștientizare iar Comisa va publica o varietate de studii și cercetări pentru a stimula discuțiile.
Conferința de lansare a anului european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale s-a desfășurat la Madrid pe 21 ianuarie. În cadrul evenimentului comisarul Vladimir Špidla a precizat pubic ceea ce își dorește Comisia Europeană de la acest an. În primul rând recunoașterea dreptului fundamental al oamenilor care trăiesc în condiții de sărăcie și excluziune de a duce o viață demnă și de a lua parte activ la societate. În al doilea rând, este vorba despre asumarea responsabilității actorilor publici și privați de a combate aceste fenomene sociale negative, urmată de țelul atingerii unei mai mari coeziuni sociale. Și nu în ultimul rând, Uniunea Europeană și statele membre doresc să își reînoiască angajamentul politic de a acționa decisiv pentru combaterea acestor fenomene.
Principalele acțiuni care vor puncta anul european vor fii prima ”Săptămână europeană împotriva Sărăciei și Excluziunii” în luna mai care va cuprinde activități de conștientizare pe teme de sărăcie și care vor fi reflectate în media europeană. O a doua săptămână, va fi organizată în octombrie și se va concentra pe finanțarea comunitară și pe relația între finanțare, training și artă. Anul se va încheia cu o conferință la Bruxelles în care șefii de state și de guverne din UE plus Islanda și Norvegia vor face o declarație politică. Comisia Europeană dorește ca aceasta să fie o declarație am bițioasă care să cuprindă obiectivul continuării luptei pentru reducerea sărăciei în Europa.
Anul european urmărește să promoveze și solidaritatea locală, pentru că așa cum sublinia comisarul european, nu orice este o chestiune care ține de beneficii sociale sau e de responsabilitatea specialiștilor.
Anul 2010 într-o Românie în plină criză economică
Pe 19 februarie 2010, a fost lansat și în România Anul european pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale, printr-o conferință organizată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, instituția responsabilă cu implementarea acestuia.
În perioada 2000-2007, rata sărăciei în România crescut atingând un maxim în 2006: 18,6% din populație. În anul 2007 aproximativ 18,5% dintre cetăţenii României sunt săraci, mediul rural confruntându-se cu cele mai mari probleme. Dacă în România aproximativ 13% din populația adultă, aptă de muncă, este ocupată în agricultura de subzistență – 1.179.000 persoane – rata sărăciei în mediul rural era de de 29,6% faţă de 9,6% în mediul urban în anul 2006. Această populație rurală se află în afara circuitului pieței muncii formale, conexate la economia de piață, modernă, reprezentând o resursă nefolosită pentru economia românească. În același timp acest grup este extrem de vulnerabil în fața sărăciei, lipsit de asigurări sociale și medicale, fără perspectiva unui venit sigur și decent la bătrânete sau în caz de boala și, cel mai important, lipsit de perspective viitoare pentru integrare pe piața muncii și incluziune socială. Alături de populația din zona rurală, romii ca grup etnic este cel mai afectat de fenomenul sărăciei, înregistrând o rată a sărăciei absolute de aproape cinci ori mai mare faţă de valoarea înregistrată la nivel naţional.
Pentru aceste problem acțiunile Anului european nu vor aduce o schimbare semnificativă. Acțivitățile de conștientizare și finanțarea pot aduce o contribuție la lupta împotriva sărăciei și a excluziunii, pot coagula și implica mai mult societatea în aceste problem, și în cteva situații pot chiar îmbutătăți soarta celor afectați de fenomenul sărăciei.
Autoritățile de la București au alocat împreună cu finanțarea venit de la Uniunea Europeană un buget de 719.000 euro. Acești bani vor susține desfășurarea conferințelor de lansare și de încheiere, campania de informare privind activitățile anului, proiectele ”Olimpiada copiilor” și ”Jurnalistul-actor social” precum și o campanile de informare privind drepturile sociale. Succesul acestor acțiuni va depinde atât de rigurozitatea implementării cât și de impactul mesajelor trimise mai ales unei categorii de populație cu nevoi speciale.
