Situaţia din Germania este din ce în ce mai proastă din punct de vedere economic şi nota de plată vine pe adresa Partidului Social-Democrat (SPD) al cancelarului Schröder, cel care s-a retras strategic din fruntea partidului pentru a nu-i mai afecta credibilitatea. Demisia lui Schröder nu a contat însă deoarece SPD este într-o continuă cădere liberă. Pe acest fond, informaţiile din domeniul economic sunt alarmante. Potrivit datelor Oficiului de Statistică din Wiesbaden, tribunalele federale au înregistrat peste 28.000 de falimente în primele trei luni ale anului. Comparativ cu 2003, volumul falimentelor a crescut cu peste 15%. Cei mai afectaţi sunt consumatorii, numărul celor declaraţi în imposibilitate de plată crescând cu 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Suma totală a datoriilor atinge 10,1 miliarde de euro. În aceeaşi ordine de idei, potrivit informaţiilor transmise de Institutul pentru Cercetare Economică din München, indicele mediului de afaceri a scăzut de la 96 la 94,6 puncte.
Probleme sunt şi pentru bugetul de anul viitor. Bugetul federal pentru anul 2005 se loveşte de critici atât din partea opoziţiei, cât şi a coaliţiei de guvernare. Pentru acoperirea găurilor financiare, statul va vinde acţiunile deţinute la Telekom şi Serviciul Poştal Federal, sperând să obţină 15 miliarde de euro. Nici Comisia Europeană nu vede cu ochi buni asemenea planuri, pentru că acţiunile astfel vândute ar urma de fapt să fie transferate Institutului de Credit pentru Reconstrucţie, aflat şi el în posesia statului. De aceea, mult mediatizata problemă a respectării pragului datoriilor, stabilit prin Pactul de Stabilitate, revine în atenţia experţilor.
Ziua de 13 iunie 2004 a fost una neagră în istoria Partidului Social-Democrat. La alegerile pentru Parlamentul European, la scrutinul pentru Landtag, desfăşurat în Turingia, precum şi la alegerile comunale care au avut loc în mai multe landuri federale, principalul partid de guvernământ din Germania a suferit pierderi fără precedent, comentează, de pildă, postul de radio “Deutsche Welle”. Este cel mai mic scor obţinut după cel de-al doilea război mondial. Gerhard Schröder declară însă nu se va abate de la linia sa. “Germanii au arătat cât de nemulţumiţi sunt de politica actualului guvern, de nerespectarea promisiunilor electorale, de deruta şi declaraţiile contradictorii din ultima vreme, de nerezolvarea problemei şomajului, de incapacitatea de a relansa economia ţării, de a reforma sistemul social. Iar tot ceea ce găseşte de cuviinţă să facă acum cancelarul este să repete că nu va părăsi drumul pe care a pornit, că reformele vor fi continuate până ce într-o zi se va face resimţit un nou avânt economic”, comen-tează în continuare DW. În sondaje, SPD se apropie de pragul critic de 20 la sută şi scăderea continuă alarmant, mulţi întrebându-se dacă alegerile vor mai avea loc în 2006. În Turingia, SPD spera ca măcar creştin-democraţii, care deţineau majoritatea absolută, să piardă. Numai că nu s-a întâmplat aşa. Ce-i drept, aceştia au pierdut câteva procente faţă de acum cinci ani, însă îşi continuă drumul triumfal spre cancelaria federală din Berlin. SPD a realizat în Turingia cel mai slab rezultat de la reunificare – doar 14 la sută. Fostul partid comunist din RDG, în schimb, Par-tidul Democraţiei Sociale (PDS), a reuşit să obţină 26 la sută din voturi, clasându-se pe locul doi în preferinţele electoratului. Social-democratul Christoph Matschie a declarat: “Nu am reuşit nici în Turingia să stopăm pierderea de popularitate generală la nivelul ţării. Scrutinul acesta a fost însă în primul rând unul de protest”
În Turingia, CDU nu va avea nevoie, aşadar, nici în viitoarea legislatură de par-tener de coaliţie. Formaţiunea politicăcare a reuşit să crească cel mai mult în preferinţele electoratului este fostul partid comunist care este principala forţă de opo-ziţie din Parlamentul regional. Social-democraţii estici sunt nemulţumiţi de politica dusă de coaliţia de guvernare de la Berlin condusă de social-democraţii din vest. Dacă îşi continuă trendul ascendent, stânga din est ar putea să spere să devină o alternativă la partidul lui Schröder.
