Există naţiuni al căror nume este asociat cu unele produse alimentare şi altele care fac din mâncare o artă. Însă pentru majoritatea oamenilor, a mânca este de cele mai multe ori o necesitate, iar uneori o plăcere.
Alimentele şi dispoziţia
De multe ori ceea ce mâncăm ne determină starea sufletească. Sunt alimente care ne umplu de bucurie şi bună dispoziţie şi altele care ne fac să ne simţim frustraţi şi să încercăm sentimente de vinovăţie şi remuşcare.
Cercetări recente au demonstrat că, atunci când consumăm un aliment preferat, în organismul nostru se secretă o categorie de substanţe care stimulează plăcerea. Ele se numesc beta-endorfine şi sunt echivalentul intern al drogurilor. Cantitatea de beta-endorfine secretată este însă dependentă nu doar de alimentul în sine, ci şi de unde, când, cum şi cu cine îl împărţim.
Poftele alimentare sunt foarte frecvente. Ele se întâlnesc la 60 până la 90% din persoanele studiate. Cauzele apariţiei lor diferă de de la un sex la altul. În timp ce la bărbaţi ele sunt direct legate de starea de foame, la femei sunt în general produse de sentimente negative, cum ar fi stresul sau plictiseala. Tot femeile sunt cele care asociază cel mai frecvent alimentaţia cu stări negative de vinovăţie sau remuşcare. De obicei acestea sunt consecinţa consumului unor alimente mult-dorite, dar considerate interzise, cum ar fi ciocolata.
Există şi componente alimentare asociate tradiţional anumitor efecte. Astfel, carbohidraţii se consideră că induc somnul, în timp ce cafeina este stimulatoarea stării de veghe. Studiile realizate în acest sens arată totuşi că aceste asocieri sunt în realitate aleatori, persoane diferite reacţionând diferit la acelaşi aliment. De multe ori efectul unui aliment este determinat mai degrabă de ceea ce credem noi despre el, fiind în mare măsură un efect placebo.
Bărbaţii, dieta şi sănătatea
În timp ce pentru femei două sunt problemele mai frecvent legate de alimentaţie, sarcina şi osteoporoza, la bărbaţi numărul acestora se ridică la trei. Este vorba despre bolile cardiace, hipertensiunea arterială şi bolile de prostată.
Bolile cardiace legate de afectarea vaselor coronare (vasele de sânge care asigură vascularizarea muşchiului cardiac) sunt pe primele locuri în statisticilemondiale privind morbiditatea şi mortalitatea. În general, unul din trei bărbaţi din lume este afectat de această categorie de boli. Cel mai frecvent coronarele suferă din cauza fumatului, diabetului netratat sau tratat necorespunzător şi supraalimentării sau alimentării defectuoase. Riscul acestor boli poate fi redus semnificativ printr-o dietă în care să se realizeze înlocuirea grăsimilor animale cu uleiuri vegetale, introducerea zilnică a cerealelor integrale, a peştelui gras oceanic, fruct elor şi legumelor.
Afecţiunile prostatei sunt cunoscute în primul rând datorită cancerului de prostată, cea mai frecventă cauză de deces a bărbaţilor de peste 55 de ani. Se pare că sănătatea prostatei poate fi îmbunătăţită prin creşterea consumului de roşii şi soia. Un studiu realizat recent pe 48.000 de bărbaţi la Universitatea de Medicină Harvard arată că introducerea în dietă de cel puţin două ori pe săptămână a roşiilorreduce apariţia cancerului de prostată cu 34%faţă de persoanele care nu consumă acest aliment. Se pare că efectul se datorează conţinutului ridicat al acestor legume în betacaroten şi licopen. De asemenea, un studiu comparativ a arătat că japonezii, mari consumatori ai produselor din soia (bogate în estrogeni), au mortalitatea prin cancer de prostată de patru ori mai mică decât a europenilor care mănâncă soia mult mai rar.
Hipertensiunea arterială este influenţată în mod substanţial de tipul de alimentaţie, consumul de alcool şi sare şi hiperponderabilitatea fiind pe primul loc printre cauzele care duc la apariţia bolii. S-a demonstrat că îmbunătăţirea conţinutului în potasiu a dietei zilnice cu 2-3 grame (component aflat în cantitate mare mai ales în banane şi suc de roşii, dar şi în alte fructe şi legume) poate reduce riscul de deces prin hipertensiune arterialăcu până la 25%.
Dieta hiposodată
Consumul redus de sare poate fi foarte periculos la vârstnici. Profesorul Ingo Fusgen, de la Departamentul de Geriatrie al Universităţii Witten-Herdecke din Germania, a afirmat la ultimul Congres European de Geriatrie din Viena că hiponatremia, nivelul scăzut de sodiu din sânge datorat în principal consumului redus de sare şi asociat oboselii, dificultăţilor de concentrare şi echilibru, poate duce la vârstnici la confuzie şi chiar comă în lipsa tratamentului. Rezultatele obţinute de el şi echipa lui arată că 10% din vârstnici au o formă subacutăa deficienţei de sodiu care produce tulburări nervoase, halucinaţii, crampe musculare şi incontinenţă. În general, 80% din vârstnici scad consumul de sare de teama hipertensiunii. Această practică poate fi periculoasă în special vara când sodiul este eliminat mai ales prin transpiraţie şi trebuie de fapt înlocuit.
Vanilia şi sănătatea
Se ştie de peste 30 de ani că vanilia protejează organismul de o boală numită siclemie (anemie cu eritocite “în seceră”) . Din păcate, vanilia consumată ca atare este modificată structural în tubul digestiv pierzând această proprietate.
Doctorul în medicină Tosho Asakura de la Spitalul pentru Copii din Philadelphia, SUA, a făcut recent cercetări pe cobai modificaţi genetic, cu un preparat chimic numit MX-1520. Acesta este o variantă chimică a vaniliei, un prodrog, care rezistă degradării digestive, iar în organism devine activă. Studiile realizate astfel au obţinut prelungirea duratei vieţii cobailor suferind de siclemie de până la patru ori.
Nutriţie şi imunologie
Sistemul imun ne apără de diverse boli, în special infecţioase. El poate fi influenţat în bună măsură prin alimentaţie. Datorită complexităţii sale, este greu de stabilit conexiunile dintre ceea ce mâncăm şi cum se modifică apărarea noastră imunologică. Totuşi,cercetări realizate de curând în acest domeniu au arătat câteva astfel de relaţii.
Persoanele subalimentate prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire prin infecţii. În această categorie intră şi persoanele supuse unor diete de slăbire cu un număr de sub 1200 de calorii pe zi. La extremitatea opusă, obezitatea este asociată creşterii riscului de îmbolnăvire prin infecţii şi boli cardiovasculare. Dietele bogate în grăsimi scad eficacitatea sistemului imunitar şi în lupta cutumorile maligne. Este vorba în special de grăsimile animale care ar trebui înlocuite ce cele din peşte, nuci, soia şi ulei de in .
Un rol benefic îl au asupra imunităţii organismului nostru şi produsele din lapte, în special cele obţinute prin fermentaţie, ca iaurtul şi kefirul, mai ales în asociere cu bacterii probiotice. De asemenea, pentru persoanele vârstnice este utilă asocierea zilnică a preparatelor cu multivitamine şi multiminerale.
