Pomul de Crăciun tradiţional
Pomul de Crăciun este benefic şi pentru trup, nu doar pentru suflet. Aceasta este concluzia cercetărilor finalizate de curând în Finlanda, ţara de origine a lui Moş Crăciun.
De multă vreme medicina tradiţională foloseşte scoarţa pinului, coniferul cel mai des utilizat ca pom de Crăciun, ca remediu pentru diverse afecţiuni, de la simple răni până la stări patologice cutuse. Preparatele din coajă de pin scad tensiunea arterială, ameliorează tusea în astmul bronşic, reduc simptomele în diverse boli cardiace şi au efecte bune chiar şi în cancerul cutanat.
Proprietăţile medicale ale unui copac atât de răspândit au stârnit în mod firesc curiozitatea cercetătorilor. Rezultatele obţinute sunt remarcabile şi urmează să fie publicate la sfârşitul acestui an în revista Societăţii Americane de Chimie .
Efectele terapeutice ale pinului
Cel mai frecvent dintre coniferele folosite ca pom de Craiciun este pinul scoţian (Pinus Sylvestris). Oamenii de ştiinţă au izolat circa 28 de substanţe chimice din scoarţa sa, majoritatea cu efecte terapeutice importante. Dintre acestea, cele mai multe aparţinfenolilor, o clasă de substanţe cu puternic efect antiinflamator. Extractul din scoaţă de pin, înalt purificat, sub formă de supliment nutritiv sau chiar medicament, ar putea fi folosit în viitor ca un potent antiinflamator. Medicamentele folosite în prezent în acest scop au numeroase efecte secundare, mai severe fiind cele pe stomac şi rinichi. Principalii consumatori de astfel de substante sunt pacienţii cu boli inflamatorii cronice, tip artrită, care necesită cure îndelungate, practic toată viaţa.
Testările produselor din coajă de pin s-au realizat până în prezent pe cobai. Ele au evidenţiat acţiunea împotriva oxidului nitric şi prostaglandinelor E2, substanţe produse în exces de celulele antiinflamatorii (macrofage) în afecţiuni inflamatorii şi alte leziuni însoţite de inflamaţie. Fenolii blochează astfel inflamaţia încă din prima sa etapă.
Cel mai important efect antiinflamator al extractului din coajă de pin înalt purificat s-a obţinut la o concentraţie de 50 micrograme pe mililitru. La acest nivel s-a realizat inhibarea oxidului nitric, substanţă responsabilă de până la 63% din simptomele artritei şi ale bolilor circulatorii. Aceeaşi concentraţie duce şi la inhibareasintezei de prostaglandine al căror exces determină durerea şi simptomatologia artritei în procent de până la 77%. Blocarea producerii de PGE2 are la bază inhibarea unei enzime numite COX2, mecanismul fiind comun cu cel al majorităţii medicamentelor antiinflamatorii de ultimă generaţie.
Fenolii mai au şi rol antioxidant, contribuind astfel la scăderea consecinţelor îmbătrânirii asupra celulelor.
Există şi produşi conţinuţi în extractul din scoaţă de pin ale căror caracteristici nu au fost încă definite. Deşi produsul experimental nu pare să aibă efecte toxice celulare, dr. Kalevi Pihleja, profesor de chimie la Universitatea Turku din Finlanda şi conducătorul studiului, nu recomandă administrarea preparatelor din coajă de pin câtă vreme cercetările nu precizează în ce măsură sunt sigure toate componentele din extract.
