Subiectul fierbinte al autostrăzii care va lega Bucureştiul de Budapesta pe varianta Braşov-Borş este departe de a se fi stins. Există perioade când în jurul lui au loc dezbateri aprige, pe viaţă şi pe moarte, disputate fie în arena politică şi presă, fie în locuri tainice de care doar unii ştiu. Cert este că, dacă UDMR, care are inclus acest proiect şi în programul uniunii, şi în cel de guvernare, vrea ca această autostradă să se construiască, atunci sigur aşa va fi. Cei de la putere, care au rezerve faţă de această prioritate, pot scăpa de urgentarea construirii autostrăzii Braşov-Borş doar prin alegeri anticipate, care să scoată uniunea de la guvernare.
Privind din exterior, disputa pentru proiect pare mai degrabă o luptă între o parte a Transilvaniei, cea de pe traseul autostrăzii şi restul ţării, a cărei portavoce s-a făcut capitala. Asta deoarece toţi politicienii din zonă, aflaţi la putere sau în opoziţie, au făcut front comun pentru proiect. În această parte a baricadei se află chiar şi Emil Boc, primarul Clujului, cel pe care l-a lăsat Traian Băsescu moştenire în fruntea PD. Chiar dacă uniunea condusă de Marko Bela a susţinut la alegeri PSD şi pe Adrian Năstase, actualul şef al statului a câştigat alegerile datorită voturilor primite din Ardeal şi Bucureşti. Acum oamenii se simt înşelaţi şi trădaţi de două ori: o dată pentru că Alianţa D.A. a cooptat UDMR la guvernare şi a doua oară pentru că în continuare ardelenii se simt neglijaţi şi priviţi cu condescendenţă de la Bucureşti. Şi, orice ar fi, nimeni, niciodată nu le va scoate din cap ideea că ei sunt cei care, prin caracterul, hărnicia şi seriozitatea care îi caracterizează, aduc cele mai mari sume la buget, dar prezintă şi o carte de vizită credibilă. Ceea ce se întâmplă acum nu face decât să scadă încrederea în guvernul de la Bucureşti şi să-i determine pe foarte mulţi să privească regionalizarea cu alţi ochi. Şi de data aceasta argumentele nu sunt doar de ordin politic, ci şi economic. Mii de oameni au sperat că-şi vor valorifica pământurile de pe traseul autostrăzii, că, şi în timpul, şi după construirea acesteia, vor câştiga locuri de muncă şi, nu în ultimul rand, faptul că majoritatea ardelenilor preferă să ia chiar avionul de la Budapesta, nu de la Bucureşti.
Liderii UDMR ameninţă
Interesul conducătorilor uniunii este foarte mare şi nu ţine numai de orgoliu sau dorinţa de a-şi ţine promisiunile din campania electorală. De altfel ei au demonstrat mereu, indiferent care au fost cei cu care sau lângă care au guvernat, că au obţinut ceea ce au promis începând de la introducerea limbii materne în instituţiile publice până la retrocedarea bunurilor care au aparţinut bisericilor tradiţionale maghiare. În afară de asta, ei reprezintă şi interesele economice ale firmelor maghiarilor sau ale cetăţenilor maghiari, care îşi au sediile şi fac afaceri în aceste zone. În plus, nu este exclus ca chiar pentru construirea autostrăzii să fie angajate firme aparţinând acestor investitori. Miza pentru parlamentarii şi membrii UDMR ai guvernului este foarte mare. Demersul lor este puternic influenţat şi de filiaţia reprezentanţilor formaţiunii minorităţii maghiare faţă de Budapesta şi, mult mai puţin, faţă de Bucureşti. În condiţiile acestui interes pentru statul vecin şi ale întăririi relaţiilor economice între Ardeal şi Ungaria, dar şi ale influenţei guvernului ungar asupra Transilvaniei, autostrada sprijină dezvoltarea comunităţilor locale de pe traseul ei. Numai astfel se explică tonul extrem de vehement al liderilor maghiari, fără a fi dispuşi la nici un compromis.
De fapt, disputa a început încă din toamnă când fostul secretar de stat pe atunci, Sergiu Sechelariu, a avansat chiar la Târgu-Mureş ideea că fostul guvern Năstase susţine construirea culoarului IV Pan European, care trece prin Timişoara-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa. Idee puternic combătută de senatorul Gyorgy Frunda şi neconfirmată de Miron Mitrea, care deţinea portofoliul Transporturilor.
Încă de la instalarea sa la Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu a criticat proiectul autostrăzii Braşov-Borş considerându-l ineficient din punct de vedere economic deoarece nu ar atrage decât 15% din traficul rutier dinspre Europa Occidentală şi Europa de Est. După întâlnirea cu prinţul Charles, preşedintele a mai adus un argument în favoarea amânării sau renunţării la proiect. Respectiv daunele pe care autostrada le-ar aduce conservării zonelor săseşti şi implicit distrugerea unei părţi a istoriei habitatului românesc. Declaraţiile lui Băsescu au dat primul aviz negative, iar premierul Călin Popescu Tăriceanu a spus că autostrada Braşov-Borş nu reprezintă o prioritate, iar finanţarea tronsonului Transilvaniei nu are justificare în condiţiile unei “găuri” bugetare de 4000 de miliarde de lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate contractate de guvernul PSD.
Acesta a fost momentul în care UDMR s-a inflamat la maxim, lideri marcanţi ai formaţiunii ameninţând cu ieşirea de la guvernare. La ultima întrunire a miniparlamentului maghiar, Consiliul Reprezentanţilor Unionali, senatorul Gyorgy Frunda a spus că “autostrada reprezintă proba de rupere a UDMR de Guvern în situaţia în care nu se respectă contractul”.
Liderul Uniunii, Marko Bela, a criticat dur inconstanţa politicii guvernamentale: “Dacă România nu ne ajută, să ne lase să ne facem autostrada singuri”, declaraţie care readuce în discuţie ideea regionalizării şi crearea unor guverne locale. Tot liderul maghiar a afirmat că Ardealul a fost neglijat timp de 15 ani. Ministrul delegat pentru Lucrări Publice şi Amenajarea Teritoriului, Borbely Laszlo, a desfiinţat declaraţiile deputatului de Mureş, Eugen Nicolăescu, preşedintele grupului parlamentar al liberalilor din Camera Deputaţilor, singurul parlamentar mureşean care nu susţine proiectul pe motiv că nu există bani pentru finanţarea lui. Borbely a arătat că şi după rectificarea bugetară ar fi bani, fondurile pentru autostradă fiind prevăzute în buget.
După aceste intenţii, Călin Popescu Tăriceanu a bătut puţin în retragere şi de atunci lucrurile par că s-au mai liniştit. Este adevărat că nici mult-discutata întâlnire a tuturor parlamentarilor ardeleni, pentru susţinerea autostrăzii, nu a mai avut loc, dar în mod sigur liderii maghiari nu renunţă la acest proiect.
În plus, concernul american Bechtel, constructorul autostrăzii, a atenţionat printr-o scrisoare Guvernul României că procesul de stabilire a bugetului nu afectează contractul şi nici nu schimbă obligaţiile părţilor. În schimb, potrivit clauzelor contractuale, rezilierea contractului ar atrage penalităţi foarte mari statului român.
Date tehnice:
Lungimea totală a autostrăzii – 415 km
Costuri – în zona de câmpie: 4 mil. USD/km;
– în zona montană: 18 mil. USD/km
Valoarea totală a proiectului – 2,2 mld. USD
Locuri de muncă – 8000
Durata lucrărilor – 2004-2012 (estimativ)
