În toamna acestui an, în Statele Unite vor avea loc alegeri parţiale pentru Congres. Un moment important pentru cele două partide, Republican şi Democrat, dar şi pentru preşedintele George W. Bush, care caută să-şi redobândească popularitatea în rândul americanilor la finalul ultimului mandat prezidenţial.
Bush se află într-o scădere acută a popularităţii – cea mai importantă în ultimii cinci ani de când se află la Casa Albă, printre cauze fiind războiul din Irak, dar şi alte probleme interne. De exemplu Harriet Mirers, persoana numită iniţial judecător la Curtea Supremă, în ciuda faptului că experienţa acesteia era extrem de limitată pentru o astfel de slujbă. De asemenea, reacţia lentă a autorităţilor, la toate nivelurile, în faţa tragediei provocate de uraganul Katrina este unul din subiectele de care americanii ţin cont în opţiunile lor pentru votul din toamnă. Nu în ultimul rând un minus pentru Bush şi republicani îl constituie creşterea preţului la benzină. O altă problemă pentru Bush a fost scandalul porturilor americane care ar fi urmat să intre în administrarea unei firme arabe. Recenta inculpare a lui Lewis Libby, şeful de cabinet al vicepreşedintelui Richard Cheney, este o nouă lovitură pentru Administraţia Bush.
Preşedintele se confruntă în din ce în ce mai multe cazuri cu opoziţia propriului partid şi nu puţine sunt vocile care pomenesc despre posibilitatea ca republicanii să meargă pe această linie până la alegerile din toamnă.
Democraţii merg pe imagine, mai puţin pe programe
Alegerile parţiale sunt foarte importante. Ele pot redesena configuraţia politică favorabilă în prezent republicanilor. Un eventual succes al democraţilor ar îngreuna atingerea obiectivelor preşedintelui Bush în ultimii doi ani ai mandatului său. Pe fondul disputelor din ce în ce mai ascuţite între Bush şi republicani, democraţii ar putea prinde un culoar important pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2008. Deocamdată, însă, lucrurile nu sunt încă tranşate chiar dacă sondajele indică scăderea masivă a popularităţii lui Bush junior. Democraţii trebuie să convingă “America profundă”, cea care i-a dat acum doi ani un nou mandat lui Bush, că ei trebuie să fie cei preferaţi. O luptă foarte grea ţinând cont că şi democraţii sunt împărtiţi, iar politicile lor economice nu sunt prea iubite de americani, care nu uită că totuşi creşterile economice s-au datorat politicilor republicanilor.
“The Times” scria recent că tot mai mulţi americani se declară în favoarea unei majorităţi democrate în Congresul dominat, în prezent, de republicani. Posibilitatea demiterii preşedintelui, evocată de unii politicieni, se conturează astfel din ce în ce mai puternic. “Dacă democraţii vor reuşi să obţină majoritatea în Congres, în urma alegerilor legislative parţiale, pentru opozanţii actualului preşedinte tentaţia de a-l umili va fi, probabil, irezistibilă. Mulţi lideri democraţi doresc, însă, destituirea lui Bush şi cochetează cu ideea iniţierii unui asemenea demers. Unul dintre aceştia este Al Gore. Învins în alegerile prezidenţiale din 2000, el va adopta o retorică antirăzboi, în următoarea campanie electorală”, relatează aceeaşi publicaţie.
Senatorul Russ Feingold, posibil candidat democrat la preşedinţia SUA la alegerile din 2008, a propus o moţiune de cenzură împotriva preşedintelui Bush, care este dezavuat pentru că a permis Agenţiei pentru Securitate Naţională să intercepteze fără mandat judiciar comunicaţiile cetăţenilor.
Şeful personalului de la Casa Albă, primul ţap ispăşitor
Andrew Card, şeful de personal de la Casa Albă, este prima “victimă” din anturajul lui Bush. Preşedintele se confruntă cu perspectiva unei preşedinţii slabe încă de aproape trei ani. Cândva considerat o valoare pentru partid, preşedintele este atacat azi de către colegii republicani, care duc o luptă dură pentru a menţine controlul asupra Congresului la alegerile din luna noiembrie. Demisia lui Card nu este însă lăudată de toată lumea. Mulţi spun că acesta era un administrator bun şi că Bush a pierdut încercând să-l prezinte ca pe unul din ţapii ispăşitori.
La baza credibilităţii scăzute a lui Bush stă reputaţia sa de “incompetenţă”, notează de pildă “Financial Times”, care distruge aproape orice acţiune a sa.
Scandalul porturilor pentru arabi
Conflictul dintre Bush jr. şi republicani a izbucnit cu mai multă putere după ce a devenit public scandalul celor şase porturi americane care ar fi trebuit să ajungă la o companie arabă. Este vorba de porturile din New York, New Jersey, Philadelphia, Baltimore, New Orleans şi Miami, practic unele din cele mai importante metropole americane cu “ieşire” la ocean. Republicanii nu s-au lăsat până nu au respins acest proiect. Mai mult chiar, unii dintre ei evită să apară public alături de cel care se află la al doilea mandat la Casa Albă.
Până şi Karl Rove, “geniul” care i-a adus lui Bush cele două mandate de preşedinte, s-a distanţat de Bush spunând că îşi va baza campania electorală pentru Congres pe susţinerea “politicii de securitate”, unul din punctele de referinţă ale programului politic al republicanilor încă din vremea Războiului Rece. Bush a fost criticat şi de alţi importanţi lideri ai Partidului Republican. Unul dintre aceştia este Dennis Hastert, speakerul Camerei Reprezentanţilor, care a criticat dur afacerea porturilor. Un altul este Bill Frist, liderul grupului republican din Senat. De asemenea, critici la adresa lui Bush au adus guvernatorii republicani de New York şi Maryland, George Pataki şi respectiv Robert Ehrlich.
Totuşi, investiţiile arabe nu sunt un lucru nou în America. În ultimul an, companii din Emiratele Arabe Unite au investit două miliarde de dolari în compania Time Warner, un miliard de dolari în compania DaimlerChrysler şi 700 milioane de dolari într-un important hotel din New York.
America profundă
Alegerile de acum doi au demonstrat că nu de puţine ori în cazul Statelor Unite este greu să faci un comentariu “de la distanţă” citând presa americană. În noiembrie 2004, dacă luai de bune articolele scrise de marile ziare americane, Kerry ar fi trebuit să câştige detaşat, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
În acest moment, Bush se află într-un moment în care ar putea reveni în sondaje. Oricum, cariera sa politică va mai dura doar doi ani. Apoi, ca şi predecesorii săi de la Casa Albă, se va dedica conferinţelor internaţionale. Punctul cel mai important pentru Bush este desemnarea succesorului în lupta pentru Casa Albă. Conform legilor nescrise, ar fi trebuit ca “urmaşul” să fie Dick Cheney, însă vicepreşedintele lui Bush este mult prea slab şi cu prea multe scandaluri la activ. Toţi se întreabă cine îi va urma lui Bush din partea Partidului Republican. Condi Rice? Aşa cum mulţi se întreabă cine va fi candidatul democraţilor. De aceste nominalizări şi de votul american din 2008, lumea se poate redesena din punct de vedere geopolitic. (A.B.)
