“Declaraţia de independenţă” făcută de liderul UDMR, Marko Bela, la Miercurea Ciuc, cu privire la autonomia Ţinutului Secuiesc a fost salutată de separatiştii maghiari şi tratată ca o declaraţie de război de politicienii români. Pentru majoritatea dintre ei, autonomia nu se traduce prin descentralizare, ci trasarea unei graniţe între o bucată de pământ din centru şi restul ţării. De altfel, din discursul liderului maghiar exact asta a reieşit: Ţinutul Secuiesc să fie o zonă distinctă, cu limba oficială maghiara şi cu plăcuţe de înmatriculare ale maşinilor cu însemne proprii.
Liderul UDMR, Marko Bela, a folosit un ton extrem de dur când s-a referit la necesitatea obţinerii autonomiei şi i-a îndemnat pe participanţii la reuniunea aleşilor locali ai UDMR să nu mai privească plini de speranţă nici către Budapesta, nici către Bucureşti. “Avem nevoie de o autonomie teritorială care să ne permită să decidem noi în problemele care privesc bugetul şi care să permită ca limba maghiară să devină limbă oficială regională”, a spus Marko Bela. Este pentru prima dată când liderul maghiar nu mai ascunde intenţiile de autonomie teritorială pe criterii etnice sub sintagma de “autonomie culturală”. Chiar dacă a mai făcut aceste declaraţii în campania electorală, atunci nu au fost privite cu atâta teamă. Autonomia a fost cuvântul care i-a determinat pe radicalii din Uniune să părăsească formaţiunea şi să formeze alte structuri, paralele UDMR, al căror singur scop este obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Aşa s-au înfiinţat Consiliul Naţional Secuiesc, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania şi Uniunea Civică Maghiară. Aceştia au reproşat mereu liderilor UDMR că au făcut înţelegeri cu liderii partidelor româneşti pentru obţinerea de avantaje personale. “Verestoy a intrat la negocieri pentru obţinerea autonomiei şi a ieşit cu licenţă de export pentru cherestea”, a spus în urmă cu câteva luni primarul din Odorheiul Secuiesc, Szasz Jeno.
Tocmai de aceea discursul liderului Uniunii nu numai că a luat prin surprindere, dar a dat o mare satisfacţie separatiştilor maghiari.
“Acest lucru trebuia făcut mai demult şi poate că acum am fi trăit deja într-o regiune autonomă. Eu sper ca ceea ce a spus Marko Bela să nu rămână doar cuvinte, ci să facă să devină realitate”, a declarat preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc – Scaunul Mureş, Fodor Imre.
Şi fostul preşedinte al UDMR Mureş, Kincses Elod, exclus din UDMR tocmai din cauza radicalismului său, a salutat declaraţia lui Marko Bela, dar a spus că ea vine prea târziu. Kincses, care a făcut parte din structurile de conducere ale judeţului în anul 1990, a afirmat că autonomia figura şi în proiectului Programului politic al FSN, dar “a fost scoasă de Ion Iliescu şi preşedintele de atunci al UDMR, Domokos Geza, pentru a nu panica populaţia majoritară”.
Autonomia ca proiect politic
Autonomia teritorială reprezintă un punct important al Programului Politic al UDMR şi în ultima perioadă liderii Uniunii au reclamat că pentru judeţele unde trăieşte populaţie majoritar maghiară se alocă prea puţini bani de la buget. “Din moment ce suntem contribuabili la acest buget, de ce să hotărască Bucureştiul ce străzi se asfaltează în judeţul Harghita sau care clădiri se repară?”, i-a întrebat Marko Bela pe aleşii locali. Hotărârea cu care a pus problema i-a determinat pe participanţi să ia o decizie. Ei au adoptat o declaraţie prin care şi-au exprimat voinţa pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc. În documentul adoptat se arată că aplicarea principiilor descentralizării şi realizarea diverselor forme de autonomie sunt teme imperativ necesare în această perioadă. Participanţii au decis înfiinţarea Uniunii pentru Ţinutul Secuiesc şi urgentarea creării Regiunii de Dezvoltare a Ţinutului Secuiesc, în conformitate cu criteriile Uniunii Europene. Toţi aleşii locali susţin proiectul de lege al Statutului minorităţilor naţionale, care facilitează exercitarea principiului autonomiei culturale. Aceştia consideră necesară adoptarea proiectelor legislative necesare funcţionării diverselor forme de autonomie teritorială, iar în cadrul acestora realizarea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. Participanţii la reuniunea de la Miercurea Ciuc cred că demersul lor va primi şi sprijinul majorităţii deoarece „România îşi asumă spiritul şi valorile europene”.
Marko Bela a precizat la Miercurea Ciuc că este nevoie de modificări legislative care să permită iniţierea demersurilor pentru autonomie. La ora actuală nici Constituţia României, nici directivele Uniunii Europene nu prevăd acest lucru. De asemenea liderul Uniunii le-a cerut celor prezenţi să creeze imagini simbol unice pentru secuime. “Cei care intră în această zonă trebuie să vadă şi prin simboluri iconice unice că au ajuns în această zonă”, a spus Marko.
Preşedintele CNS – Scaunul Mureş, Fodor Imre, a salutat declaraţia lui Marko Bela şi singurul lui regret este că “s-au pierdut foarte mulţi ani cu bâlbâiala UDMR”. Fodor a spus că speră că CNS va obţine statutul de partener egal cu UDMR în demersurile făcute pentru autonomie. Ceea nu este exclus având în vedere că la Miercurea Ciuc, Marko Bela a făcut un apel de solidaritate către toţi maghiarii din afara Uniunii.
Ideea este susţinută de CNS
Consiliul Naţional Secuiesc al Scaunului Mureş a decis iniţierea unui referendum pentru înfiinţarea Ţinutului Secuiesc ca regiune administrativ-teritorială. La întrunirea care se ţine la Sfântu Gheorghe, CNS va avea 4 puncte importante pe ordinea de zi: convocarea Adunării Naţionale a Secuilor, care va avea loc pe 4 noiembrie la Sf. Gheorghe; convocarea referendumului la începutul lunii decembrie; desfăşurătorul modului de organizare al referendumului; invitarea de observatori neutri la referendum. “Am mai luat o hotărâre specifică CNS al Scaunului Mureş, care stipulează că în prealabil vor fi necesare două condiţii: obţinerea sprijinului din partea conducătorilor bisericilor tradiţionale şi armonizarea cu celelalte formaţiuni şi organizaţii maghiare (UDMR, UCM şi CNMT)”, a spus Fodor Imre. El a mai declarat că demersurile făcute pentru obţinerea autonomiei teritoriale se vor bucura de sprijinul unor politicieni români, însă nu mizează pe un partid românesc care să sprijine în totalitate această idee. Fodor a dat asigurări că românii, minoritari în această zonă, nu vor avea de suferit. “Dacă aş crede măcar o clipă ca românii ar avea de suferit, nu aş mai milita nici o secundă pentru autonomie”, a promis Fodor Imre.
Ţinutul Secuiesc urmează să fie format din judeţele Harghita şi Covasna în totalitate şi o mare parte din judeţul Mureş. Marko Bela vorbea şi despre Scaunul Arieş din Cluj cu centrul la Huedin, însă Fodor susţine că acolo maghiarii nu mai sunt majoritari.
Toată lumea se întreabă de ce Marko Bela a făcut tocmai acum aceste declaraţii, iar speculaţiile făcute de politicienii români i-au amuzat pe liderii maghiari, care susţin că nu au făcut-o nici de teamă că vor pierde teren în faţa electoratului maghiar, nici că se află în criză, nici pentru a destabiliza. Ci pentru că asta îşi doresc de 16 ani şi acum au crezut că populaţia majoritară s-a maturizat şi ar accepta ideea. Reacţia preşedintelui PD Mureş, Dorin Florea, demonstrează că nu este deloc aşa. Liderul democrat a spus că nu este dispus să cedeze nici măcar o palmă de teren din judeţul Mureş. În timp ce conservatorii au dovedit că nu tolerează nici ei ideea, cei mai rezervaţi s-au dovedit a fi liberalii. Care preferă să aibă o poziţie neutră.
Reacţiile politicienilor, dar şi cele ale populaţiei demonstrează că România nu este pregătită pentru a şterge spaimele create de imaginea unui enclave în mijlocul ei. Argumentele care ţin de dezvoltarea economică nu sunt de natură să anuleze teama că românii, care ar deveni minoritari, vor fi trataţi aşa cum au mai fost cândva: ca nişte slugi ale austro-ungarilor.
