Sir Graham Watson este unul din liderii respectați ai liberalilor europeni. Cunoscut pentru activitatea sa politică neîntreruptă în Parlamentul European Parlamentului European din 1994 până azi, eurodeputatul britanic s-a remarcat prin criticile pertinente aduse cabinetului Barroso, dar și printr sprijinul acordar în ultimii ani României în problema precum ridicarea resticțiilor pe piața muncii sau dosarul aderării la Schengen. Sir Graham Watson a avut amabilitatea să acorde un interviu în exclusivitate pentru Cadran Politic, în care abordează problema cauzelor euroscepticismului și despre necesitatea de a respecta libertatea de mișcare a cetățenilor europeni în spațiul comunitar.
Vin alegerile europarlamentare. Peisajul politic al instituțiilor europene se va schimba. Totul depinde de votul cetățenilor europeni. Cum putem să le trezim din nou interesul și încrederea față de proiectul european ?
Cred că am atins deja limita toleranței publice față de felul în care funcționează Uniunea Europeană. Ideea că prim-miniștrii țărilor membre vin odată la cinci ani și discută cu ușile închise, într-o sesiune secretă, și selectează un candidat la vârful Uniunii Europene, care să reprezinte interesele lor, este o idee neatractivă. Cetățenii vor să vadă o Europă care poate să le rezolve propriile probleme. Or, aceasta înseamnă a le oferi cetățenilor șansa de a alege pe cine vor. Dacă un grup politic își alege un candidat, care este în mod clar mai bun decât unul propus de un alt grup, atunci acel candidat va avea o susținere publică mai mare. Sper să vedem după 2014 un președinte al Comisiei Europene care să fie capabil să pună lucrurile la punct, să determine guvernele din Uniunea Europeană să recunoască faptul că, dacă nu rămân strâns unite în jurul proiectului european, atunci fiecare va alege – vorba unei expresii deja celebre – să se «sinucidă» separat. Când vedem care sunt provocările care ne stau în față – supraviețuirea prosperității europenilor într-o economie globalizată, schimbările climatice, problema imigrației – atunci ar trebui să ne dăm seaman că nu vom răzbi decât muncind împreună. Pentru a le face față, înseamnă că trebuie să ne găsim cu o vigoare renăscută resursele soluții noi la nivel european.
Există riscul fragmentării, nu doar din cauza crizei economice, dar și din cauza unor atitudini discriminatorii practicate de unele guverne din state membre față de alte statele membre care nu sunt contributoare nete la bugetul UE. Asistăm oare, pe fundalul recesiunii, la punerea sub semnul întrebării a unor drepturi fundamentale?
Graham Watson: Avem nevoie de o economie mult mai dinamică. Și ca să avem parte de ea înseamnă că trebuie să permitem pieței unice europene să funcționează mai bine decât a făcut-o până acum. O asemenea piață presupune libertatea de mișcare a capitalurilor, libertatea de mișcare a a bunurilor și serviciilor, dar și a persoanelor. Acum avem parte de o libertate deplină de mișcare a capitalurilor și serviciilor, dar nu și a persoanelor. Problema directivei UE privind lucrătorii detașați dintr-un stat membru în alt stat membru, (și care trebuie să beneficieze de aceleași condiții de muncă și salarizare ca angajații aparținând statului în care au fost detașați), problemă care se află de zece ani încă în dezbaterea Comisiei, fără să fii fost rezolvată până acum, îngreunează funcționarea Uniunii Europene.
Funcționarea greoaie a instituțiilor europene, procesul extrem de complicat al luării deciziilor, nu constituie pretextul pentru curentul eurosceptic să se impună decisiv? Mă gândesc în special la Marea Britanie…
Cred că există un nivel mare de scepticism peste tot. Nu doar în Marea Britanie. Acesta fenomen este în mare parte rezultatul dificultăților cu care ne confruntă, după cinci ani de recesiune economică, dar, în parte, și din cauza eșecului înregistrat de Comisia Europeană. Comisia nu a reuși să convină opinia publică europeană că există un consens privind calea pe care ar trebui să o ia Europa pentru a deveni mai competitivă. Cred că această chestiune poate fi rezolvată, printre altele, și trimițând un semnal foarte clar către toate statele naționate că libertatea de mișcare a apersoanelor trebuie respectată potrivit tratatului de aderare. Românii și bulgarii trebuie să beneficieze de la 1 ianuarie 2014 de un acces total pe piața muncii din Uniunea Europeană, fără nicio restricție, la fel cum și alți cetățeni ai altor state membre trebuie să aibă, dacă vor, dreptul deplin de a accesa piața muncii din România.
