Cazul Năstase nu este singular în PSD. Cam toată conducerea PSD are probleme de imagine legate de corupţie. Lucru care l-a făcut pe Victor Ponta să spună recent că nu găseşte în primii trei-patru lideri ai partidului persoane curate.
Scindarea, o chestiune de timp
“Operaţiunea Mătuşa”, care ar fi putut reprezenta o şanşă pentru reformarea PSD, s-a transformat în cele din urmă într-o nouă dovadă că este greu de schimbat ceva în acest partid. De la celebrul “M-am săturat” al lui Geoană, în cele din urmă Adrian Năstase a primit, din nou, girul partidului. Jocurile de culise nu sunt însă la final. Perioada următoare poate aduce mult-dorita clarificare la vârful partidului, dar care nu va însemna reformarea, ci ruperea acestuia. Când şi cum încă nu se ştie, dar în mod evident săbiile nu mai pot sta în aceeaşi teacă.
Problema de identitate
Adrian Năstase a ajuns în urma “Operaţiunii Mătuşa” cel mai bogat nepot al ţării. De fapt, despre averea enormă a fostului premier se vorbea pe la colţuri nu de ieri, de azi. De altfel, Cornel Nistorescu, pe când era la “Evenimentul Zilei”, vorbea fără perdea de şpăgile pe care le-ar cere fostul premier, numindu-l “zece la sută”. Mugur Ciuvică a fost arestat rapid atunci când a difuzat pe Internet celebrul Armaghedon 2, unde se vorbea de averea considerabilă a autosuspendatului astăzi preşedinte executiv PSD. Au existat în epocă şi multe alte zvonuri, inclusiv despre averea care se spunea că s-ar fi întins până în China şi ar fi ajuns la două miliarde de dolari. Fără îndoială, există mult folclor în această poveste dar în mod evident Năstase are problema cu averea sa imensă. Trecută pe numele a diferiţi veri, nepoţi, surori, cumnate, mătuşi, mame sau soacre – despre aceasta se crede că ar avea drept sursă acte de corupţie. Greu de dovedit altceva, iar Năstase nici nu încearcă măcar acest lucru, punând scandalul pe seama luptei politice şi a serviciilor de informaţii.
De altfel, există suspiciunea că liderii PSD ar fi folosit stindardul social-democrat ca paravan pentru tunuri economice care nu au prea multe în comun cu acest curent politic. Probabil că singurul oarecum social-democrat din PSD ar putea fi Ion Iliescu, care însă – să nu uităm – nu s-a îmbogăţit, dar a închis ochii la afacerile necurate făcute de colegii săi din partid.
Datorită ciocoismului liderilor săi, PSD are o problemă de imagine în faţa propriului electorat. Un electorat care nu mai poate crede promisiunile egalitariste ale partidului. Pe termen scurt şi mediu, PSD s-ar putea duce în jos în sondajele de opinie. Cele circa 25 de procente de astăzi ar putea fi cândva un vis frumos. Şi probabil scorul electoral al PSD ar fi fost mult mai mic dacă guvernarea actuală ar fi mers mai bine. “Grupurile de interese” şi certurile de la guvernare au păstrat un procentaj cât de cât bun pentru PSD. Semnificativ este că partidul a pierdut circa zece procente de când a plecat de la guvernare, adică mai mult decât în cei patru ani de guvernare.
Lider fără putere
O altă problemă importantă a PSD este că nu are o conducere capabilă să se facă ascultată. Mircea Geoană s-a umflat în pene, a repetat că s-a săturat de “imaginea pe care o are partidul”, dar până la urmă a întors-o ca la Ploieşti. La fel cum s-a întâmplat şi cu ceilalţi corupţi din partid. Mai curând, în PSD pare căMiron Mitrea are mai multă putere decât fostul ambasador la Washington. Nu în ultimul rând, Ion Iliescu, cel care spune că nu-l interesează şefia partidului sau o altă construcţie politică, dar care lucrează intens la un nou program politic. Grupul din jurul său, situat mai la stânga, nu uită şi nu iartă “deviaţionismul” lui Năstase, Geoană şi ceilalţi care au uitat idealurile lui Vasile Roaită şi s-au dorit mai curând nişte Rockefeler-i dâmboviţeni cu apucături de Al Capone.
Probabil că grupul lui Iliescu va încerca deocamdată să contabilizeze scandalurile de corupţie din PSD şi să aştepte ca Mircea Geoană să se decredibiliteze şi mai mult.Atunci probabil se va pregăti lovitura finală. Care probabil va avea două variante de răspuns: ori şefia partidului, ori ruperea PSD şi formarea unui partid “autentic de stânga”, după cum spun Alexandru Mironov şi Răzvan Theodorescu, doi dintre locotenenţii fostului preşedinte. Probabil simţind “răsuflarea din spate” a echipei iliesciene, Geoană a lansat ideea unei lustraţii în partid. “Tinţele” ar fi mai multe. Prima ar fi Ion Iliescu, dar şi alţi lideri cu “trecut” comunist.
Mişcarea spectaculoasă a lui Năstase
În următoarea perioadă ne putem aştepta la mişcări spectaculoase. “Deschiderea” a fost făcută de Adrian Năstase într-un text din “Jurnalul Naţional”. În ziarul “soluţiei imorale”, Năstase spune: “Sunt liniştit: nu de la Traian Băsescu ni se trage, asistă şi domnia sa la acest spectacol şi e la fel de neputincios ca noi toţi. Dar cine o fi în spatele întregului haos? Guvernul e victimă, ministru cu ministru, opoziţia e atacată zi de zi, oamenii de afaceri scriu în loc de oferte depoziţii… Cine are interesul să demonstreze că totul e putred în aşa fel încât ochii românilor să caute cu disperare un punct de sprijin? Ce va fi mâine? Nu ştiu, voi citi ziarele şi voi afla. Unde va duce acest haos?”
Textul lui Năstase pare a fi mai curând o “solie de pace” către cel care l-a învins în campania electorală. O susţinere pentru Traian Băsescu. Una mai mult curioasă. Între cei doi a izbucnit un conflict acum câţiva ani când Năstase ar fi dorit ca PSD să înghită PD-ul actualului preşedinte. Mişcarea autosuspendatului preşedinte executiv PSD survine în perioada în care Mircea Geoană şi-a radicalizat discursul anti-Băsescu.
Bătălia, în linie dreaptă
În mod evident, bătălia din PSD intră în linie dreaptă. Pentru a pregăti viitoarele alegeri legislative, toate taberele ştiu că trebuie să tranşeze chestiunea până la sfârşitul anului în curs. Acesta ar fi termenul pentru a exista şanse la alegerile anticipate care urmează. Timp şi pentru eventualele alianţe şi coaliţii. De fapt, scindarea pare în acest moment singura variantă pentru rezolvarea chestiunilor interne.
Prostănacul” Geoană, “arogantul” Adrian Năstase şi “activistul” Ion Ilici Iliescu nu mai pot intra în aceeaşi teacă. Sunt multe lucruri care îi despart. Iar Iliescu ar dori în prag de senectute să creeze un partid de stânga tradiţional. Altfel, rolul său în PSD pare a fi unul marginal, postură pe care fostul preşedinte nu pare să o digere prea bine.
