Un act normativ care îi permite lui Musharraf sǎ candideze pentru un nou mandat a stârnit proteste în Islamabad. Oponenţii pot ataca decizia înainte de alegerile prezidenţiale din 6 octombrie.
Pe coridoarele puterii, intenţia preşedintelui Pervez Musharraf de a candida pentru un nou mandat în alegerile din 6 octombrie este justificatǎ de decizia favorabilǎ a tribunalului şi de aprobarea Comisiei Electorale Naţionale.
În stradă, într-un nor de gaze lacrimogene şi o cascadǎ de pietre, jurnalişti, avocaţi şi inamici politici au demonstrat împotriva lui Musharraf, confruntându-se cu forţele de securitate. Opozanţii au posibilitatea legalǎ de a ataca decizia curţii înainte de alegeri. Evenimentele sugereazǎ cǎ este puţin probabil ca semnalele haosului politic, aflate în crescendo în ultimele şase luni, sǎ se diminueze, chiar dacǎ Musharraf va câştiga un plus de legitimitate juridicǎ.
Opozanţii au sperat cǎ hotǎrârea curţii va fi decisivǎ şi istoricǎ: adică, va decide dacǎ Musharraf poate candida la preşedinţie din funcţia de şef al armatei. Într-o ţarǎ condusǎ de lideri militari în jumǎtate din existenţa sa, cazul ameninţǎ sǎ înceapǎ sǎ redefineasǎ raporturile de putere între sfera civilǎ şi cea militarǎ. Dar, tribunalul nu a fǎcut decât sǎ se bâlbâie, respingând petiţiile împotriva lui Musharraf pe motive procedurale, respectiv modul de depunere a petiţiilor a fost incorect. Problemele constituţionale de fond au rǎmas nerezolvate.
Curtea Supremă pune autoritatea sub semnul întrebǎrii
Verdictul a fost pentru unii o surprizǎ. Musharraf se confruntǎ cu critici tot mai aspre dupǎ încercarea eşuatǎ de a-l demite pe şeful Curţii Supreme acum şase luni, iar Curtea a jucat un rol esenţial în contestarea autoritǎţii lui. Pentru prima datǎ în istorie tribunalul a emis o decizie anti-militarǎ. Hotǎrârea scoate în evidenţǎ dificultatea canalizǎrii nemulţumirilor populare în justiţie, care trebuie sǎ se supunǎ legii, şi nu opiniei publice. Avocaţii din Baroul naţional – care au condus campania de şase luni împotriva lui Musharraf – au promis cǎ vor ataca decizia. Dacǎ încercǎrile respective eşueazǎ însǎ, atenţia se va îndrepta spre partidele politice pakistaneze, care, în multe privinţe, sunt mai potrivite pentru a fi folosite drept instrument al populaţiei.
Oponenţii politici ai preşedintelui pregǎtesc deja greve, iar unele partide au anunţat demisia în bloc din legislativ, în speranţa cǎ o crizǎ politicǎ va întârzia alegerile prezidenţiale. Însǎ aceste tactici disruptive în sine aratǎ cât de neputincioasǎ a devenit opoziţia politicǎ în regimul lui Musharraf.
Din punct de vedere al aritmeticii alegerilor opoziţia politică nu poate împiedica realegerea lui Musharraf. În Pakistan preşedintele este ales prin vot de membrii Parlamentului Naţional şi al Adunǎrilor Provinciale. În aceste instituţii, Musharraf are suficiente voturi pentru a câştiga, datoritǎ rezultatelor controversate ale alegerilor generale anterioare, din 2002, care au umplut diversele instituţii legislative cu susţinǎtori de-ai sǎi.
Rata de popularitate internǎ a preşedintelui este în scǎdere – 38%, şi are drept rezultat o creştere a presiunii externe. Guvernele occidentale îi cer dovezi de apropiere de standardele unei democraţii legitime. Cedând acestei presiuni, Musharraf a promis cǎ va demisiona din funcţia de şef al armatei dacǎ va fi ales preşedinte. Deşi a reorganizat ierarhia militarǎ, pentru a se asigura cǎ armata îi va rǎmâne loialǎ, renunţarea la uniformǎ riscǎ sǎ îl despartǎ de adevǎrata sa sursǎ de putere.
Musharraf a încercat sǎ atragǎ opoziţia de partea sa. Benazir Bhutto, preşedinta celui mai mare partid politic din Pakistan, Partidul Popular Pakistanez, a avut discuţii sporadice cu preşedintele în ultimele luni, şi la fel liderul opoziţiei islamiste, Fazlur Rahman. Aceasta sugereazǎ un preşedinte slǎbit şi politicieni slǎbiţi, care se sprijinǎ reciproc pentru a împǎrţi avantajele puterii, iar d-na Bhutto a fost deja penalizatǎ în sondaje pentru tratativele cu Musharraf.
Ceea ce se va întâmpla pânǎ la 6 octombrie ar putea da tonul evenimentelor din lunile urmǎtoare. Cum alegerile parlamentare sunt programate la începutul anului viitor, rezultatele alegerilor prezidenţiale din aceastǎ lună ne vor spune dacǎ partidele politice pakistaneze îl vor accepta pe Musharraf ca preşedinte legitim sau nu.
