Integrarea României în Alianţa Nord-Atlantică duce la schimbarea structurilor militare moştenite din era sovietică. Marile unităţi din Transilvania nu vor avea cum să evite măsurile de reformă, care vor presupune desfiinţarea ori reorganizarea unor unităţi, proces în urma căruia o serie de militari de carieră vor trebui să se reorienteze. Reforma se desfăşoară pe fundalul unor scandaluri care au implicat nume sonore ale Armatei Române.
O serie de mari unităţi militare din Transilvania vor fi desfiinţate în cadrul strategiei Ministerului Apărării Naţionale. Ministrul Teodor Atanasiu a declarat că unele unităţi vor fi operaţionalizate, adică vor fi capabile să reacţioneze într-un timp extrem de scurt, altele vor fi desfiinţate iar o parte din structuri vor fi transformate. În Transilvania, unităţile de elită ale Armatei Române vor fi în primul rând cele ale Brigăzii Mecanizate 81. Batalionul de Infanterie 811 din Bistriţa ar urma să fie operaţionalizat până la finalul anului 2005. Împreună cu el, va fi operaţionalizată şi compania de decontaminare NBC (nucleară, bacteriologică şi chimică). Practic, militarii din cele două unităţi au fost cei care au luat parte la misiuni în afara graniţelor ţării. De pildă, unitatea NBC a luat parte la campania militară din Irak. Militarii bistriţeni au fost cantonaţi în Kuweit. Soldaţii din Batalionul 811 au luat parte atât la misiunile din Afganistan, cât şi la cele din Irak. Detaşamentele plecate de pe aeroportul Cluj sunt cunoscute sub numele de “Şoimii Carpaţilor”. De fapt, unităţile militare din Bistriţa au devenit un soi de vitrină a Armatei Române. În timp ce militarii din multe unităţi din Transilvania se antrenează curăţând cartofi ori fasole pentru bucătăria cazonă, militarii din Bistriţa au avut avantajul unor misiuni în străinătate în zone de conflict. Iar aceste misiuni au adus militarilor atât experienţă şi faimă, cât şi salarii consistente în raport cu soldele celor rămaşi în ţară. Unităţile din Brigada 81 ar urma să fie operaţionalizate în perioada 2005-2007. În schimb, vor fi desfiinţate alte unităţi, cum ar fi brigada de infanterie din Oradea ori brigada de tancuri din Târgu-Mureş. Alte unităţi militare vor fi transformate. Este vorba de brigăzile de vânători de munte, de infanterie uşoară şi de tancuri din subordinea Corpului IV de Armată din Cluj. De pildă, batalionul de tancuri din Bistriţa va fi transferat la Târgu-Mureş în locul brigăzii care va fi desfiinţată. De asemenea, Teodor Atanasiu a anunţat calendarul după care Armata va renunţa la încorporările obligatorii. El a afirmat că anul acesta a fost făcută ultima încorporare pentru forţele navale. În etapa următoare, adică din 2006, forţele aeriene vor fi transformate în forţe de voluntari profesionişti, iar de la finalul anului 2007 va veni şi rândul forţelor terestre să fie formate exclusiv din militari de carieră. Teodor Atanasiu spune că acest proces va presupune reducerea efectivelor de militari. Dacă în anul 1990, Armata Română avea 360.000 de militari, în prezent ea are circa 107.000. În anul 2007, armata va mai avea peste 90.000 de militari plus 15.000 de angajaţi civili. În paralel, o serie de ofiţeri care fac parte din compartimentele administrative ale Ministerului Apărării Naţionale vor fi trimişi în structurile operative, adică în unităţi. Teodor Atanasiu a spus că sub 2% din totalul cadrelor militare vor lucra în structurile centrale ale ministerului. Dacă în acest moment există la nivelul ministerului circa 2.000 de posturi, în anul 2007 vor mai rămâne doar circa 1.600. Ministerul Apărării va încerca să-i reorienteze pe militarii care vor fi disponibilizaţi. Astfel, o parte din cei care vor rămâne fără servicii în urma reorganizării unităţilor militare vor fi angajaţi de Ministerul de Interne, care trebuie să suplimenteze numărul de jandarmi. Alţi militari de carieră ar putea fi angajaţi în Poliţie, în condiţiile în care după aderarea României la Uniunea Europeană, numărul poliţiştilor de frontieră va trebui să crească cu circa 4.500 de oameni, care vor asigura o mai bună securizare a graniţelor. De asemenea, unităţile militare vor fi dotate cu echipamente compatibile cu cele ale NATO. Ministrul Atanasiu declară că o mare parte a bugetului pentru înzestrări va fi cheltuită pentru modernizarea fregatelor cumpărate din Marea Britanie. Ministrul Apărării spune că este mai ieftin să cumpere fregate la mâna a doua care apoi vor fi dotate cu echipamente modernedecât să cumpere fregate noi, care în total ar fi de două ori mai scumpe decât fregatele recondiţionate şi modernizate. În paralel, militarii români vor renunţa la echipamente de inspiraţie sovietică. Aşa ar fi armele tip Kalaşnikov. Teodor Atanasiu a spus că o parte din aceste echipamente aflate în stocul autorităţilor române vor fi donate noilor forţe de securitate din Irak. Este vorba de pistoale-mitralieră, de puşti-mitralieră şi de lansatoare de grenade. Alte asemenea echipamente vor fi cumpărate de irakieni, iar ofiţerii români vor participa la instruirea militarilor din Irak. Teodor Atanasiu declară că militarii români de peste graniţe sunt apreciaţi de aliaţii din NATO. El a menţionat că oficialii britanici din Ministerul Apărării de la Londra i-au spus de pildă că ofiţerii de informaţii români din Afganistan sunt tot atât de buni ca şi cei englezi.
Scandalurile au însoţit restructurarea
Schimbările din ultimii ani au fost acompaniate însă de o serie de scandaluri în care au fost implicate nume sonore ale unor ofiţeri din Ardeal. Cel mai cunoscut este scandalul Revoluţiei de la Cluj. Imediat după Revoluţie, clujenii alcătuiseră o listă cu cei consideraţi vinovaţi, dacă nu penal, cel puţin moral, pentru răniţii şi morţii de la Revoluţie. Pe listă se afla generalul Iulian Topliceanu, comandantul de atunci al Armatei a IV-a. Iulian Topliceanu a scăpat cu faţa curată în cele din urmă, după ce magistraţii au ajuns la concluzia că el nu ar fi dat ordin să se tragă în protestatari. Alte nume care au apărut în dosarul Revoluţiei de la Cluj sunt cele ale unor ofiţeri din Someşeni şi Floreşti, despre care clujenii ştiau că ar fi luat parte la represiune. Colonelul Vasile Burtea, care conducea unitatea militară din Floreşti, a fost scos nevinovat, deşi el a trimis o serie de militari să formeze în Cluj dispozitive menite să menţină ordinea publică. La fel s-a întâmplat cu locotenent-colonelul Ioan Cocan, fost comandant de divizion la unitatea din Floreşti. Practic, acuzaţiile iniţiale, printre care se numără cea de genocid, pentru care nu există nici un fel de termen de prescripţie, au fost schimbate în încadrări juridice mai uşoare, cum ar fi de pildă instigare la omor deosebit de grav, tentativă de omor deosebit de grav, ucidere din culpă ori omor deosebit de grav. Cercetările au fost tergiversate, iar în cele din urmă ofiţerii au fost scoşi din dosar pe motiv că faptele s-ar fi prescris, iar continuarea judecăţii nu ar mai fi avut sens. Tot prin această metodă a scăpat şi Florian Caba. Acesta era locotenent-colonel în cadrul unităţii din Someşeni. Potrivit unor martori, Florian Caba ar fi instalat dispozitivul de soldaţi din zona fostului Hotel Astoria. El i-ar fi zis comandantului dispozitivului, căpitanul de atunci Ilie Dicu, că, dacă trece de el vreun revoluţionar, va fi acuzat de trădare de ţară. Apoi, în seara zilei de 21 decembrie, Caba i-ar fi premiat cu bani pe Dicu şi pe cei care au împuşcat oamenii în zona Hotelului Astoria. După Revoluţie, Florian Caba a avut o ascensiune de invidiat. Pentru că în Cluj era o figură mult prea controversată, a fost numit la comanda corpului de armată din Dej, apoi a revenit pefuncţii de comandă în Cluj, iar, în cele din urmă, comunistul cu faţă umană Ion Iliescu l-a avansat în funcţia de şef al Statului Major al Forţelor Terestre. În urma protestelor energice, Caba a fost pensionat cu gradul de general. El nu a păţit nimic, iar procurorii şi judecătorii nu l-au deranjat nici măcar cu o floare. În schimb, magistraţii l-au găsit vinovat pe căpitanul Ilie Dicu, avansat la gradul de maior de regimul Iliescu. Însă Dicu a făcut recurs, iar acum procesul se târâie pe culoarele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în aşteptarea prescrierii faptelor. În dosar a mai fost acuzat un soldat în termen, Marian Bolboş, care însă a fost achitat. Procesul Revoluţiei de la Cluj se află în prezent pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Alte nume importante pomenite în scandalul Revoluţiei sunt cele ale şefului Statului Major, generalul Eugen Bădălan, din Arad, şi cel al consilierului prezidenţial pentru securitate naţională, generalul Constantin Degeratu, din Cluj. Până acum, magistraţii nu au descoperit fapte care să-i incrimineze în mod direct. Mai mult, în cazul lui Constantin Degeratu, principalul acuzator poate fi bănuit de subiectivism politic. În timp ce generalul Degeratu este un apropiat al actualei Puteri, cel care-l acuză, revoluţionarul Gheorghe Pastor, preşedintele Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei, este membru PPRM. Revoluţionari cunoscuţi din Cluj, cum ar fi Doina Cornea, Augustin Zeriu ori Răzvan Rotta, susţin că generalul Degeratu nu ar fi fost implicat în reprimarea Revoluţiei.(C.P.)
