Home » Idei contemporane » Artizanul de origine română al miracolului economic japonez

Artizanul de origine română al miracolului economic japonez

Joseph Juran, pionierul american al controlului calităţii, de origine română, autorul lucrării „Manualul controlului calităţii“, ce a contribuit decisiv la crearea miracolului economic al Japoniei postbelice, s-a stins din viaţă la 28 februarie, la vârsta de 103 ani, lăsând în urmă o activitate vastă ce a stat la baza ameliorării economiilor americană şi japoneză, notează cotidianul britanic “The Times”.

Graţie lui Joseph Juran, produsele din zile noastre sunt fabricate sistematic cu mult mai puţine defecte decât în urmă cu opt decenii, când acesta şi-a început cariera. El a redefinit controlul calităţii, convingând companiile să planifice calitatea de la cel mai înalt nivel al conducerii. Cartea sa, „Ma­nualul controlului calităţii“, publicată prima dată în 1951, a devenit un tratat de referinţă în domeniu. Decenii la rând, Juran a fost unul dintre cei mai importanţi consultanţi din SUA în domeniul managementului, ţinând prelegeri, scriind şi susţinând pre­zentări.

Cine e Juran?

Recomandările sale au fost aplicate în modul cel mai spectaculos în Japonia postbelică. În anii ‘50, când Juran a ajuns în Japonia, mărfurile japoneze erau cunoscute pentru nefiabilitatea lor. Prelegerile sale şi lecţiile pe care le-a susţinut privind importanţa calităţii au jucat un rol deosebit în schimbarea surprinzătoare a acestei percepţii şi la miracolul economic care a urmat. Joseph Moses Juran s-a născut la Brăila în 1904 şi a crescut la Gura Humorului, unde oportunităţile erau limitate, iar violenţa antisemită era la ordinea zilei. Familia sa a emigrat în SUA în 1912, iar Juran a crescut în Minnesota, unde a desfăşurat munci necalificate pentru a-şi întreţine familia şi a-şi termina studiile. A absolvit ca inginer electro­nist Universitatea din Minnesota, iar în 1924 s-a angajat în cadrul departa­mentului de inspecţie al companiei Western Electric, o divizie de producţie a AT&T. În cadrul acestei companii s-a concentrat asupra disfuncţionalităţii utilajelor şi plângerilor venite din partea operatorilor, încercând să afle cauzele defectelor. A fost promovat rapid, contribuind şi la elaborarea manualului de pregătire în controlul calităţii pentru AT&T.
În perioa­da războiului, Juran a lucrat la programul Lend-Lease prin care SUA furnizau echipamente Marii Britanii şi aliaţilor sovietici. Ulterior, a activat la Universitatea din New York ca profesor de inginerie industrială, dezvoltând şi o practică de consul­tanţă. Munca lui a decuplat definiţia calităţii de ideea de lux, încercând să îi convingă pe manageri că este mai ieftin să planifice calitatea de la început decât să se confrunte cu produse defecte ulterior.
El a ajuns la această concluzie după ce a observat că 80 la sută dintre probleme sunt provocate de 20 la sută din cauze. A numit acest principiu „Principiul Pareto“, după economistul italian Vilfredo Pareto care a constatat că 20 la sută din oameni controlează 80 la sută din bogăţie.
Juran a folosit iniţial acest principiu pentru a identifica cele mai comune surse ale defectelor, dar a devenit mai cunoscut datorită ideii că 20 la sută din clienţi oferă 80 la sută din profituri. El a denumit aceste două grupuri „cei mulţi utili“ şi „cei puţini vitali“. Calita­tea nu trebuie lăsată în seama depar­tamentelor de inspecţie, susţinea Juran, ci nivelelor de vârf ale mana­gementului şi să devină o preocupare deplină pentru orice afacere, la fel ca aspectul financiar.
„Trilogia Juran“ este un alt concept, potrivit căruia controlul din inspecţia tradiţională de după producţie trebuie să fie precedat de sisteme care au planificat calitatea încă de la început şi să fie urmat de o ameliorare continuă a produsului. Japonezii „nu au avut nici un motiv să nu încerce aceste idei“, îşi amintea Juran în 2004. „Ei aveau o reputaţie groaznică în ceea ce priveşte calitatea. Au fost nevoiţi să renunţe la faima de a produce rebuturi. Pentru că erau convinşi de nevoia acestei schimbări, au fost deschişi faţă de ideile privind calitatea.„ Succesul nu a întârziat să apară. „Japonia a ajuns la statutul de superputere economică şi aceasta prin calitate“, a subliniat Juran. Din acest motiv, guvernul japo­nez l-a răsplătit pe Juran cu Ordinul Trezoreriei Sacre.

Controlul calităţii

Teoreticianul japonez în mana­ge­mentul calităţii, Kaoru Ishikawa, scria: „Vizita lui Juran a creat o atmosferă în care controlul calităţii a fost considerat un instrument al managementului, generând o deschidere pentru stabi­lirea unui control deplin al calităţii, aşa cum este cunoscut astăzi.
„În 1979, a fondat Institutul Juran, o organizaţie de consultanţă, iar în 1986 Fundaţia Juran, care, mai târziu, a devenit parte a şcolii de afaceri din cadrul Universităţii din Minnesota. Ultimul turneu de conferinţe l-a avut în 1994, iar după aceea a continuat să scrie. Printre lucrările sale se numără „A History of Managing for Quality“ (1995) şi „Architect of Quality“ (2003). Peter Drucker, considerat un guru al managementului, a spus odată: „Indi­ferent de ce progrese a înregistrat indus­tria manufacturieră americană în ultimii 30-40 de ani, îi suntem datori lui Joe Juran şi muncii lui neobosite, perse­verente, răbdătoare şi altruiste.“

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 55
© 2010 REVISTA CADRAN POLITIC · RSS · Designed by Theme Junkie · Powered by WordPress