Lumea politică a Clujului a fost zguduită de o serie de scandaluri legate de concesiuni ilegale de terenuri. Partidul cel mai puternic lovit a fost PSD.
Contracte ilegale de concesiune pentru politicienii clujeni
Protipentada PSD a beneficiat de atribuirea unor loturi generoase de teren în staţiunea Beliş din Munţii Apuseni, la preţuri extrem de mici. Pe listele beneficiarilor concesiunii se află nume grele, cum ar fi de pildă cel al fostului vicepremier Ioan Rus, deşi acesta a negat că ar fi primit teren la Beliş. Şi tot politicienii PSD au primit terenuri în concesiune în apropierea lacurilor din satul Câmpeneşti, situat la 15 kilometri de Cluj, în zona unde ar urma să fie realizat un teren de golf.
Prefectul Alin Tişe susţine că, în perioada 2000-2004, Primăria şi Consiliul Local al comunei Râşca, de care aparţine din punct de vedere administrativ staţiunea Beliş, au organizat pentru licitaţii ilegale. La nici una dintre licitaţii nu au existat caiete de sarcini sau studii de oportunitate. Mai mult, pentru fiecare parcelă scoasă la licitaţie ar fi existat un singur concurent. Toate licitaţiile au fost organizate de aceeaşi comisie. Prefectul Alin Tişe spune că, prin hotărârea Consiliului Local, trebuiau concesionate trei hectare de teren, însă parcelele atribuite însumează şase hectare. Toate licitaţiile au fost conduse de aceeaşi comisie. Preţul la care au fost oferite parcelele este unul extrem de mic. Taxele de concesiune variază între 10.000 şi 100.000 de lei pentru un metru pătrat, în condiţiile în care preţul de piaţă al terenurilor din staţiunea din Munţii Apuseni este de câteva sute de euro pe metru pătrat. Alin Tişe a adăugat că a fost depăşită suprafaţa maximă permisă de lege pentru concesiune. Dacă în lege se prevede că suprafaţa maximă ce poate fi concesionată pentru o casă de vacanţă este de 250 de metri pătraţi, există parcele de 350 sau de 500 de metri pătraţi. Mai mult, spune prefectul din Cluj, există situaţii în care beneficiarii contractelor de concesiune nu au început lucrările de construcţie în termenul de doi ani, prevăzut de lege. În această situaţie, contractele de concesiune trebuiau anulate de drept, iar pentru parcelele respective trebuia organizată o nouă licitaţie. În loc de aceasta, autorităţile locale din Râşca au acceptat prelungirea termenelor. Potrivit prefectului, pe 80 la sută din parcele nu a fost ridicat nimic, nici până acum.
Numele grele, pe lista beneficiarilor
Pe lista beneficiarilor contractelor de concesiune apar nume grele. Este vorba despre fiul fostului preşedinte PSD al Consiliului Judeţean Cluj, Dan Şerban, sau de Elena Soporan, soţia fostului prefect Vasile Soporan, în prezent deputat PSD, care la rândul său a licitat şi a obţinut o a doua parcelă de teren. Vasile Soporan a fost preşedinte executiv al PSD Cluj, iar în prezent este vicepreşedinte al filialei judeţene. Pe listă mai apare numele fostului subprefect PSD Dănuţ Canta, în prezent trezorierul filialei judeţene a fostului partid de guvernământ. Există şi importanţi funcţionari publici care au primit terenuri ieftine pe malul lacului Beliş. Aşa ar fi fosta directoare a Direcţiei Judeţene de Cadastru, Leontina Covaci, actualul director al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj, Mihai Costin, fostul şef al Gărzii Financiare Cluj, Emil Ilea, sau directorul economic al Consiliului Judeţean, Petru Mălai. Ei sunt vecini de parcelă cu directorul Regiei Autonome a Drumurilor Judeţene, Liviu Bota, cu fiica arhitectului-şef al Consiliului Judeţean, Alina Spânu, cu fostul şef al Direcţiei Silvice, Victor Cherecheşiu, sau cu fostul director adjunct al Direcţiei Silvice, Ioan Holonec. Alte nume care apar pe listă sunt cel al fostului senator PUNR Costică Ciurtin, cel al lui Petru Litan, fost vicepreşedinte PSD al Consiliului Judeţean, sau cel al fostului decan al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, Liviu Pop, membru în comisia de integritate morală a PSD. PD are şi el reprezentanţii săi pe lista beneficiarilor. Este vorba de preşedintele organizaţiei orăşeneşti din Huedin, Mircea Moroşan. Acesta mai deţine postul de consilier judeţean şi de preşedinte al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.
Concesiuni în serial
Aceştia sunt doar cei care au primit parcele în concesiune în staţiunea Beliş în perioada 2000-2004. Alţi politicieni au obţinut contracte avantajoase de concesiune în perioada 1990-2000. Printre ei se numără fostul vicepremier PSD Ioan Rus, fostul lider clujean al Partidului Socialist al Muncii, Grigore Verebei, fostul candidat PSD la Primăria Clujului, Teodor Groza, cel care era şeful Regionalei CFR Cluj înainte de căderea lui Nicolae Ceauşescu şi care a ajuns apoi consilier local şi director al sucursalei regionale a APAPS, dar şi oameni de afaceri precum Octavian Buzoianu. Acesta este manager în cadrul Companiei de Bere România, iar o perioadă a fost şeful filialei judeţene a ApR şi consilier local.
După izbucnirea întregului scandal, Consiliul Local al comunei Râşca din judeţul Cluj a decis începerea procedurii de reziliere a contractelor de concesiune pentru parcelele de teren din staţiunea Beliş. Consilierii locali au votat rezilierea contractelor cu şapte voturi pentru şi trei abţineri. Deja au fost începute procedurile pentru rezilierea a 112 contracte dintr-un total de 193. În acestea au fost inserate clauze care permit rezilierea unilaterală a convenţiilor de către Consiliul Local. În restul cazurilor, autorităţile locale vor fi obligate să pornească procedura judiciară pentru a obţine anularea sau rezilierea acestor contracte.
Bătălie pentru lacul de la Câmpeneşti
Politicienii care au primit terenuri la Beliş nu s-au mulţumit cu loturile din Munţii Apuseni, ci au cerut terenuri şi în apropierea Clujului, în satul Câmpeneşti din comuna Apahida, în zona în care o importantă companie suedeză vrea să realizeze un teren de golf şi un cartier rezidenţial, ale cărui locuinţe să fie ridicate parţial pe piloni aşezaţi pe unul dintre lacurile de pescuit. Prefectul Alin Tişe susţine că la mijloc sunt 2.300 de dosare de concesiune. Din anul 1999, primarul PSD Ionel Fărcaş a organizat toate licitaţiile cu aceeaşi comisie, deşi legea îl obliga să numească o comisie specială pentru fiecare licitaţie. De asemenea, membrii comisiei au fost numiţi prin decizia primarului, şi nu prin hotărârea Consiliului Local, aşa cum prevede legea. O altă tactică era legată de publicitatea licitaţiilor. La începutul fiecărui an, primarul publica un anunţ în ziar, în care anunţa organizarea licitaţiei şi repetarea ei periodică. Aşa că doar un grup de iniţiaţi putea afla data fiecărei şedinţe de licitaţie. Nici la Apahida nu există studii de oportunitate, iar autorităţile locale au concesionat şi aici suprafeţe mult mai mari decât cele admise de lege. La Câmpeneşti, pe multe parcele nu s-a construit nimic, deşi legea îi obligă pe beneficiarii contractelor de concesiune să înceapă lucrările în termen de doi ani de la data semnării contractului.
