Google, Apple şi Microsoft se luptă pentru supremaţie. În vreme ce Android a cucerit o puternică bază mobilă, Microsoft şi Apple, sisteme „închise”, mizează pe universul produselor conexe şi a variantelor desktop.
Lansarea platformei Android la 5 noiembrie 2007 a fost anunţată prin fondarea Open Handset Alliance, un consorţiu de 48 de companii de hardware, software şi de telecomunicaţii, consacrat dezvoltării de standarde deschise pentru dispozitive mobile. Google a lansat cea mai mare parte a codului Android sub licenţa Apache, o licenţă de tip free-software şi open source.
Platforma a fost creată de Google şi a rulat pentru prima dată pe telefonul T Mobile G1, lansat în 2008. Spre deosebire de iOS-ul iPhone-ului, care este strict sub controlul Apple, sau de cel al BlackBerry-ului, care se rezumă exclusiv la dispozitivele RIM, Android nu este legat de un anume dispozitiv, iar orice producător hardware poate dezvolta pe acesta platforma. Unul dintre motivele pentru care utilizatorii aleg calea Google este modul în care sunt integrate serviciile Google, precum Gmail, Google Calendar sau Google Contacts – un feature ideal pentru cei care folosesc Google pentru e-mail-uri, contacte şi evenimente.
Odată ce ţi-ai introdus numele de utilizator şi parola Google, telefonul va importa automat mail-urile, contactele şi alte informaţii folositoare, fără a fi nevoie de o sincronizare cu un computer
Totodată, Android este apreciat pentru libertatea pe care o oferă când vine vorba de instalarea aplicaţiilor.
În vreme ce utilizatorii iPhone nu pot instala o aplicaţie dacă nu a fost acceptată în AppStore, posesorii de Android au la dispoziţie libertatea de a instala orice aplicaţie doresc, chiar dacă nu este listată în Android Market place.
Androidul s-a adresat dintru început unui segment mai larg de utilizatori dat fiind preţul scăzut al terminalelor pe care este instalat, dar şi funcţiilor considerate adesea „de bun simţ”, care însă nu erau prezente pe iPhone.
Sigur, ambele sisteme de operare au pornit de la funcţii de bază pentru un smartphone de actualitate – telefonie, SMS, e-mail, Internet, multimedia şi gaming.
Însă în vreme ce iOS este un sistem închis ce nu permite intervenţia utilizatorului la nivel de funcţionalitate, Android-ul „pur sânge” (nu cel customizat de diverşi constructori de telefoane mobile – Samsung, LG, HTC, Sony) oferă libertate totală.
Utilizatorii iOS au obţinut cu greu dreptul de a modifica şi adăuga funcţionalitate telefoanelor, abia după apariţia Jailbreak-ului şi a Cydia – posibilităţi tehnice de care posesorii telefoanelor Android s-au bucurat de la bun început. Platforma Google se mai remarcă şi prin diversitate.
Problemele întâmpinate de utilizatorii care au variante mai vechi ale sistemului de operare Google Android – printre care imposibilitatea de a utiliza anumite aplicaţii mai noi – vor începe să dispară pe măsură ce partenerii companiei vor trece la Ice Cream Sandwich, cea mai recentă variantă a platformei, a declarat într-un interviu pentru ZF Richard Alec Turner, director pentru parteneriate Android al Google pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.
În acest moment un client (inclusiv din România) poate achiziţiona diferite tablete sau smartphone-uri cu diferite variante ale Google Android (variantele 2.1, 3.1 sau 3.2), iar imposibilitatea de a instala anumite aplicaţii sau diferenţele de utilizare pe echipamente relativ apropiate ca dotări tehnice din cauza versiunilor software diferite creează adesea confuzie şi frustrări în rândul consumatorilor, mai ales în contextul în care producătorii de echipamente sau operatorii telecom pot controla când şi cum au loc aceste actualizări.
„Ice Cream Sandwich reprezintă un pas semnificativ, pentru că este gândit să funcţioneze atât pe tablete, cât şi pe smartphone-uri. Este o perioadă foarte interesantă, pentru că au trecut doar câteva luni de când am lansat ICS şi partenerii noştri încep abia acum să lanseze echipamente cu noua versiune a sistemului. Practic acum vom vedea reacţia consumatorilor la echipamentele care vin cu ICS”, a spus Turner.
Mulţi utilizatori s-au plâns de incompatibilităţi cu o mulţime de aplicaţii (asta nu ar trebui să fie vina update-ului), printre care şi Adobe Flash, deşi nu înţeleg de ce, pentru că ICS are acum suport Flash.
Au existat şi lucruri bune, după cum ne spun posesorii: semnal mai bun la WiFi, performanţe îmbunătăţite faţă de Gingerbread şi autonomie mai bună a bateriei, în standby.
În aprilie, statisticile pentru platforma Android, menţionau că Gingerbread încă deţine majoritatea, dar se aşteaptă ca numărul dispozitivelor ce rulează Ice Cream Sandwich să crească substanţial în lunile următoare.
Gingerbread se ţine încă foarte bine, acesta a înregistrat o uşoară creştere în ultima luna şi la fel s-a întâmplat şi cu Ice Cream Sandwich. Gingerbread deţine majoritatea dispozitivelor cu Android, acesta are 63,2% din piaţă în timp ce Ice Cream Sandwich are numai 2,4% cotă de piaţă.
Froyo deşi încă are 23,1% este în continuă scădere. Odată cu MWC 2012 s-au anunţat şi foarte multe telefoane, care majoritatea vor rula ICS 4.0 la fel şi viitoarele tablete; este aşteptat ca pe segmentul de tablete ICS să depăşească Honeycomb foarte usor.
În momentul de faţă, experienţa pe un telefon Android a ajuns să nu difere foarte mult de cea pe un iPhone, în mare pentru că funcţiile sunt la fel, iar Android-ul imită în oarecare măsură funcţionalitatea iOS.
Sărind peste funcţiile de bază – telefonie şi SMS –, actualele sisteme de operare iOS 5 şi Android Ice Cream Sandwich – au ajuns să ofere performanţe excelente pe device-urile potrivite.
În sensul acesta şi producătorii au creat dispozitive cu procesoare multi-core, memorii mari şi ecrane de înaltă rezoluţie (Galaxy Note are rezoluţie nativă HD). Android este recunoscut pentru resursele foarte mari pe care le consumă şi pare a avea multe loose ends şi scăpări, blocându-se ocazional, pe când iOS-ul dă impresia unui sistem de operare bine legat şi mult mai optimizat.
Nu te aştepţi de la un iPhone să se blocheze când ţi-e lumea mai dragă, însă Androidul are toate şansele să facă asta mai ales dacă are multe aplicaţii şi widgeturi instalate.
După ce Nokia a abandonat dezvoltarea Symbian, toamna trecută a scos primele telefoane cu Windows 7.5, o primă tentativă pentru Microsoft de a reveni în bătălia pentru mobil. Ecranul principal, acea interfaţă cu „live tiles”, este principala noutate care va fi folosită de Microsoft şi în noua versiune a sistemului de operare care va fi atât pentru PC, cât şi pentru dispozitive mobile – telefon şi tabletă. Peste tot este informaţie, fiecare pictogramă este animată şi îţi arată notificări sau alte date utile.
Şi alte elemente ale interfeţei sunt modernizate şi inedite. De exemplu zona Pictures nu este o simplă galerie foto, ci poţi vedea şi răsfoi chiar şi albumele tale de pe SkyDrive sau Facebook, plus fotografiile prietenilor. S-a terminat cu ideea că un smartphone îţi arată doar fotografiile din el, cele online fiind integrate direct în acest modul.
Office-ul este un alt produs de top, fiind integrat foarte bine într-un telefon gândit de Microsoft. Ai acces la Word, Excel, Powerpoint, iar fişierele din Office Live se regăsesc şi în telefon, gata de editare şi salvare.
Muzica şi filmele se regăsesc sub pictograma Music & Video şi beneficiază de o interfaţă asemănătoare cu Zune, playerul Microsoft care se dorea a fi un concurent pentru iPod.
Tastatura virtuală este uşor de folosit şi este asemănătoare cu modelul de pe iPhone. Telefonul suportă şi copy/paste, mai multe opţiuni de poziţionare a cursorului şi de selectare a textului fiind disponibile la o apăsare lungă.
Jocurile se grupează sub interfaţa Games. N-am jucat decât un Angry Birds, ca să văd cum se mişcă şi mi s-a părut că e mai rapid decât pe Android. Sunt şi altele disponibile prin Marketplace. Hărţile sunt disponibile pentru Bing Maps. Software este disponibil prin Marketplace, unde este grupat pe mai multe categorii, putând selecta apoi din soft gratuit sau plătit.
