Conducerea companiei americane Bechtel şi-a rechemat la muncă foştii angajaţi. De data aceasta, reprezentanţii constructorului autostrăzii Transilvania vor trebui să mărească salariile oamenilor, pentru că cei mai buni muncitori lucrează acum pentru consorţiul italian Tirena Scavi, care reabilitează străzile din Cluj-Napoca, sau pentru firmele care extind drumul european dintre Cluj şi Bistriţa.
Liderul confederaţiei sindicale Cartel Alfa Cluj, Grigore Pop, a anunţat că sindicaliştii au început deja negocierea contractului colectiv de muncă cu compania americană Bechtel. Este vorba de înţelegerea-cadru care protejează drepturile muncitorilor angajaţi de constructorul american al autostrăzii Braşov-Borş.
Anul acesta, Bechtel ar urma să-şi crească numărul de angajaţi de la circa 80, câţi are în prezent, la circa 1.000, până în luna aprilie. Grigore Pop a declarat că sindicaliştii vor cere salarii mai mari pentru noii angajaţi. O altă cerere se referă la posibilitatea asigurării transportului muncitorilor până la şantier şi de la şantier. De asemenea, sindicaliştii propun ca oamenii să lucreze ore suplimentare în sezonul cald, iar iarna, când se întrerupe munca la şantier, să nu fie aruncaţi în şomaj, ci să fie plătiţi cu 75 la sută din salariul obişnuit.
Greve spontane din pricina condiţiilor proaste de muncă
Anul trecut, mai mulţi angajaţi ai companiei americane au întrerupt spontan lucrul pentru că erau nemulţumiţi de salariile mici oferite de angajatori, precum şi de faptul că reprezentanţii companiei americane nu şi-ar fi respectat o parte dintre promisiunile verbale făcute salariaţilor în momentul angajării. În cele din urmă, managerii de la Bechtel au decis să îmbunătăţească pachetul de condiţii oferit angajaţilor.
Lucrările la autostradă au început în judeţele Cluj şi Bihor. Însă au existat şi o serie de probleme. Proprietarii terenurilor pe care lucrează Bechtel şi-au primit banii cuveniţi în contul despăgubirilor doar cu mare întârziere deoarece Compania Naţională pentru Drumuri şi Autostrăzi a virat banii cu întârziere în conturile expropriaţilor. În iarna anului 2004, cei mai mulţi dintre muncitorii angajaţi de Bechtel au fost aruncaţi în şomaj. Ajutoarele de şomaj au fost plătite tot de la bugetul de stat. Apoi, la sfârşitul primăverii 2005, angajaţii Bechtel s-au revoltat din pricina condiţiilor oferite de compania americană. Liderul sindical, Iovian Ognean, spune că muncitorii sunt foarte slab plătiţi pentru munca pe care o depun. În acest sens, el spune că un muncitor necalificat este plătit cu salariul minim garantat de 3.300.000 lei, iar un muncitor calificat primeşte 3.910.000 lei. Deşi oamenii lucrează 12-13 ore pe zi, sunt plătiţi ca şi cum ar lucra doar opt ore, susţine liderul sindical. De exemplu, un inginer topograf român era plătit cu 16 milioane lei pe lună, pe când un inginer topograf turc câştigă 20.000 de euro. Muncitorii care au lucrat pe şantierul de la Ciurila sunt nemulţumiţi si de condiţiile în care au trebuit să muncească şi pe care le cataloghează drept inumane. În această privinţă, inginerul topograf de pe şantierul de la Ciurila, Francisc Istvan, spune că după opt luni de la începerea lucrărilor nu a fost instalat nici măcar un punct sanitar. De asemenea muncitorii se plâng de spaţiul mic în care locuiesc. Este vorba de containere care ar trebui să le servească drept locuinţe. Pe lîngă faptul că în acestea se înghesuie cîte 15 oameni, ele mai au şi alte roluri. În acest sens ele servesc drept sală de masă, vestiar sau sală pentru depozitarea uneltelor de lucru. Aceste containere sunt de fapt nişte cuburi de tablă care sunt lăsate pe câmp în bătaia soarelui, a ploilor şi a zăpezii. În plus, muncitorii români erau nevoiţi să locuiască în nişte cutii de tablă care le serveau deopotrivă drept dormitoare, săli de mese, depozite de unelte şi sufragerii. Noaptea, muncitorii sufereau de frig, iar ziua de căldură, astfel că au întrerupt spontan lucrul în mai multe rânduri. Unii au fost concediaţi pe motiv că ar fi fost cei care au pus la cale protestele.
Cartel Alfa, în război cu Guvernul, nu cu patronatul
Confederaţia sindicală Cartel Alfa, cea care teoretic ar trebui să apere interesele sindicaliştilor de la Bechtel, nu a protestat în nici un fel împotriva concedierilor. În schimb, sindicaliştii au ieşit în stradă ca să se răfuiască cu Guvernul care încerca renegocierea contractului cu societatea americană. Autostrada a fost folosită şi pe post de argument electoral de liderii PSD în campania pentru alegerile locale. Primul ministru de atunci, Adrian Năstase, şi candidatul PSD pentru Primăria Clujului, Ioan Rus, au tăiat panglica festivă a autostrăzii pe un şantier pe care de fapt munca a început cu câteva luni mai târziu. Însă ceremonia de inaugurare a avut loc doar cu câteva zile înainte de alegerile locale.
Autostrada Braşov-Borş a fost împărţită în trei secţiuni şi opt subsecţiuni, fiecare dintre ele delimitată de noduri rutiere. Porţiunile de autostradă vor fi date în folosinţă imediat ce vor fi realizate efectiv. În total, autostrada va avea 415 kilometri, 4 benzi de circulaţie, respectiv câte două pe fiecare sens, 300 de poduri şi 73 de pasarele. Autostrada ar trebui să fie gata în anul 2012, dar se pare că acest termen nu va fi respectat. Deşi este vorba de una dintre cele mai importante afaceri din istoria statului român, detaliile contractului semnat între Bechtel şi Guvern sunt ţinute secrete. Contractul a stârnit de altfel iritarea oficialilor europeni, pentru că fostul Guvern PSD a acordat lucrarea companiei americane fără nici un fel de licitaţie. Valoarea iniţială a contractului cu Bechtel este de 4,3 miliarde de euro. În urma negocierilor purtate în această iarnă, compania americană a acceptat să reducă preţul cu vreo 200 de milioane de euro, iar Bechtel ar putea să recupereze aceşti bani în schimbul unor mici lucrări suplimentare pe care le va executa pe traseul autostrăzii.
Dispute legate de preţ
Autostrada costă cu 30 la sută mai mult decât o autostradă similară construită de compania americană în Croaţia, după cum afirma fostul preşedinte al FPS, Radu Sîrbu. Potrivit unor surse din fostul guvern PSD, traseul autostrăzii a fost trasat cu creionul în doar 15 minute de către liderul PSD Cluj, fostul vicepremier Ioan Rus, şi preşedintele UDMR, actualul vicepremier Marko Bela.
Deja compania americană a executat terasamente pe o lungime mai mare de 16 kilometri. Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare au anunţat că nu vor finanţa nici un proiect de infrastructură care are legătură cu această autostradă. În schimb, europenii ar fi de acord să susţină financiar proiectul autostrăzii prin Arad, al cărei traseu se suprapune peste cel al Coridorului IV European.
