“Am o altă viziune despre rolul Camerei Deputaţilor în raport cu societatea şi cu celelalte instituţii ale statului.”
Domnule Bogdan Olteanu, sunteţi primul preşedinte al Camerei Deputaţilor membru PNL. Cât de importantă este pentru PNL şi pentru Alianţă deţinerea acestei funcţii?
Cred că cel mai important lucru este acum să discutăm despre importanţa acestei schimbări pentru cetăţeni şi pentru societatea românească în general. Pentru PNL şi pentru Alianţă- indiscutabil – este o victorie pentru care s-a muncit mult şi în care s-au ars mulţi nervi şi pasiune. Cred cu tărie că la finalul mandatului meu vom putea vorbi despre o victorie a cetăţenilor obţinută din această schimbare.
Pentru foarte mulţi oameni, Camera Deputaţilor reprezenta până acum o instituţie închisă, în care cei care i-au votat pe actualii parlamentari nu au acces.
Asumarea de către PNL a unei instituţii ce a înregistrat întotdeauna mari carenţe în planul imaginii publice denotă seriozitate şi respectarea angajamentelor electorale.
Domnule preşedinte, la votul pentru alegerea dvs. la şefia Camerei Deputaţilor, PC a făcut un gest de frondă. De asemenea, coaliţia nu prea funcţionează în Parlament, iar recent între preşedinte şi premier şi între PD şi PNL pare să fi intervenit divorţul. Cum veţi gestiona această situaţie, ţinând cont că sunt numeroase legi care trebuie adoptate în vederea aderării?
Cred că cei care cântă prohodul Alianţei şi al Coaliţiei se grăbesc. Până una-alta, disensiunile ce au existat între reprezentanţii celor două partide din Alianţă au fost amplificate printr-un spectacol mediatic la care au contribuit ambii actori. Eu nu spun că ceea ce se vede pe sticla televizoarelor nu este adevărat. Spun doar că lucrurile au un făgaş mult mai raţional şi mai calm.
După cum s-a văzut deja, preşedinţii celor două partide au găsit o formulă nouă de colaborare, care va fi de natură să eficientizeze lucrul în Alianţă şi în Coaliţie. Cred că atâta timp cât există voinţă politică pentru a menţine Alianţa, acest lucru se va întâmpla indiferent de sincopele ce apar pe parcurs. Iar eu au convingerea că obiectivul integrării este cel mai puternic liant între partidele din Alianţă şi din Coaliţie.
Absenteismul este una dintre principalele probleme cu care se confruntă activitatea legislativă. Ce măsuri întrevedeţi?
Încă de la începuturile mele în Parlament – şi mă refer aici la debutul activităţii ca deputat -, iar ulterior, în calitate de ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, m-am confruntat cu această problemă. Tocmai de aceea, în prima mea luare de cuvânt în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor am recunoscut că absenteismul este cauza majoră atât pentru imaginea proastă a instituţiei, cât şi pentru lipsa de interes asupra unor iniţiative de importanţă europeană.
În acest sens, am fost cel care a susţinut încă de la început introducerea votului uninominal – astfel încât alegătorul să ştie cum a votat sau că a absentat reprezentantul său în Parlament. În acest sens, aducerea la cunoştinţa electoratului a prezenţei alesului la lucrări poate duce la o responsabilizare a parlamentarilor.
În egală măsură cred că libertatea mass-media şi dreptul presei de a filma şi transmite din Parlament pot fi de natură să limiteze excesele aleşilor.
Bineînţeles, introducerea votului uninominal va fi cea mai importantă cărămidă în construcţia unui nou tip de comportament politic, şi asta nu numai în Parlament, ci în spaţiul public, în general.
Sunteţi cel mai tânăr preşedinte pe care Camera Deputaţilor l-a avut până în prezent. Tinereţea înseamnă dinamism, iar în România postdecembristă tinereţe înseamnă şi o altă mentalitate şi viziune despre politică şi societate. Parlamentul are o imagine foarte proastă, fiind pe ultimul loc la capitolul încredere, deşi este cea mai importantă instituţie a democraţiei. Ce măsuri veţi lua pentru întărirea încrederii în Parlament?
Nu cred că atributul tinereţii, privit în mod singular, poate recomanda pe cineva pentru o funcţie sau o responsabilitate. Cred că această calitate – trecătoare de altfel – poate ajuta dacă persoana în cauză este un bun profesionist. Da, categoric, am o altă viziune despre rolul Camerei Deputaţilor în raport cu societatea şi cu celelalte instituţii ale statului. Cred că recâştigarea încrederii în această instituţie este un proces de durată, care are la bază deschiderea acesteia către societatea civilă şi cetăţean. Aşa cum am mai spus – este unproces cu două sensuri -, de acces al cetăţeanului în Camera Deputaţilor şi de ieşire a parlamentarului în stradă, către întâlnirile directe cu oamenii. Ziua de vineri trebuie să fie cu adevărat zi de vizite în teritoriu, pentru toţi aleşii. În ceea ce mă priveşte, deja de trei săptămâni sunt în fiecare wwek-end în ţară – fie că e vorba de Sălaj, Alba, Dâmboviţa, Timişoara, Hunedoara sau Giurgiu.
Mai mult, în cel mai scurt timp am de gând să iniţiez un program de colaborare specială între Camera Deputaţilor şi societatea civilă.
Ca ministru pentru Relaţia cu Parlamentul aţi văzut că, de multe ori, activitatea legislativă se concentrează pentru votul unor ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, în detrimentul unor proiecte de lege emise de Parlament. Veţi încerca acum, ca preşedinte al Camerei, să schimbaţi această tendinţă în favoarea Parlamentului?
Chiar înainte de a fi ales preşedinte al Camerei, în calitate de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul am declarat că nu susţin emiterea discreţionară a ordonanţelor de urgenţă. Cred în rolul bine definit al celor trei puteri în stat. Iar rolul Parlamentului este de a avea iniţiativă legislativă şi de a legifera, judecând propunerile aleşilor sau cele venite dinspre Guvern.
Cum veţi colabora cu opoziţia? PRM chiar v-a sprijinit în obţinerea acestei funcţii.
Voi colabora într-o manieră imparţială cu toate partidele reprezentate în Parlament. Mai mult decât atât, dacă voi avea solicitări de consultare sau informare reciprocă ce vor veni din partea partidelor neparlamentare, voi răspunde cu promptitudine.
Care este agenda preşedintelui Camerei Deputaţilor pentru acest mandat?
Nu-mi propun să fac lucruri spectaculoase, ci lucruri care să conteze pentru oameni.
În plan legislativ, sunt câteva proiecte la care ţin şi pe care le consider importante pentru reforma morală a spaţiului politic românesc. Mă refer aici la Legea lustraţiei, Legea privind accesul la propriul dosar şi Codul Electoral. În paralel, vizitele mele prin ţară sunt cel mai bun prilej pentru a avea o imagine corectă despre nevoile şi priorităţile celor care ne-au trimis în Parlament.
De asemenea, în plan instituţional, îmi propun să întăresc parteneriatele Camerei Deputaţilor cu alte instituţii şi cu societatea civilă în scopul unei colaborări eficiente.
Care sunt aşteptările pe care le aveţi pe durata deţinerii preşedinţiei Camerei?
Mă gândesc la câteva proiecte extrem de concrete:
– Adoptarea Codului Electoral.
– Adoptarea legilor ce contribuie la reforma morală (Legea lustraţiei, accesul la propriul dosar, condamnarea comunismului).
– Întărirea parteneriatelor cu cetăţenii, societatea civilă şi instituţiile statului.
– Introducerea unui climat decent în desfăşurarea procesului legislativ, prin conştientizarea rolului pe care populaţia ni l-a acordat prin responsabilizarea ambelor părţi implicate în procesul electoral: votantul şi alesul.
Şi, dacă toate acestea se vor întâmpla, dacă cetăţeanul şi mass-media vor avea mai multe informaţii, atunci voi crede că ceva s-a schimbat în bine, că ceea ce mi-am propus la începutul mandatului s-a realizat.
Interviu realizat de Virginia MIRCEA
