De mai mulţi ani, o serie de jurişti clujeni sunt implicaţi la vârf în reforma sistemului judiciar. În perioada guvernării CDR, secretarul de stat Gheorghe Mocuţa ocupa postul cel mai înalt. Însă cel mai cunoscut dintre magistraţii proveniţi de la Cluj din acea perioadă este procurorul Ovidiu Buduşan, fostul şef al secţiei anticorupţie din Ministerul Justiţiei.
În timpul guvernării PSD, noul procuror general al României, Tănase Joiţa, a încercat să obţină excluderea lui Buduşan din magistratură. Imediat după înlăturarea lui Buduşan, care instrumentase printre altele celebrele dosare “Adrian Costea” şi “Jimbolia”, un alt magistrat clujean a intrat în lumina reflectoarelor. Este vorba de succesorul lui Tănase Joiţa în funcţia de procuror general, Ilie Botoş. El a fost contestat vehement de ONG-ul din care provine ministrul Justiţiei, Monica Macovei – este vorba de APADOR-CH. În plus, este posibilă numirea lui Ovidiu Buduşan pe postul de consilier al Monicăi Macovei. Pe undeva, se poate vorbi de un destin “în oglindă” al celor doi clujeni. Situaţia seamănă cu cea a gemenilor legendari Castor şi Pollux. În perioada în care unul dintre ei ajunge într-o funcţie importantă, celălalt cade în dizgraţie şi viceversa.
Buduşan, “naşul” lui Ion Iliescu
Revenirea lui Ovidiu Buduşan în echipa care conduce Ministerul Justiţiei pare să fie pregătită de ascensiunea fostului său adjunct, cu care a rămas în relaţii mai mult decât apropiate. Este vorba de procurorul clujean Doru Dobocan, care a fost desemnat noul şef al serviciului secret al Ministerului Justiţiei. Ovidiu Buduşan a fost considerat unul dintre cei mai capabili procurori clujeni în perioada în care activa în magistratură. Printre dosarele de care s-a ocupat acesta se numără “Adrian Costea”, în care fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, a fost acuzat că ar fi tipărit ilegal afişe electorale pe socoteala unui om de afaceri de origine română stabilit în Franţa, Adrian Costea. Ulterior, Costea, care a candidat la Preşedinţia României, a dezvăluit întreaga afacere. Scandalul nu l-a putut împiedica pe Ion Iliescu să câştige alegerile prezidenţiale din anul 2000. Un alt dosar răsunător în care au fost implicaţi clujenii Ovidiu Buduşan şi Doru Dobocan a fost “Jimbolia”, în care mai mulţi oficiali din Guvernul Văcăroiu au fost acuzaţi că ar fi închis ochii sau ar fi fost implicaţi direct în traficul ilegal de produse petroliere vândute în Iugoslavia în ciuda embargoului internaţional decretat împotriva acestei ţări. Scandalul a avut un imens ecou internaţional. De asemenea, echipa magistraţilor clujeni a fost implicată în soluţionarea dosarului referitor la traficul ilegal de arme spre ţări din Africa aflate sub embargou şi care se desfăşura prin intermediul reţelei conduse de israelianul Shimon Naor.
Ovidiu Buduşan era procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj. La cererea ministrului Justiţiei din perioada 1996-2000, liberalul Valeriu Stoica, a fost delegat la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi a devenit şeful secţiei anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă instanţa supremă, echivalentul PNA de astăzi. După instaurarea guvernului PSD, Ovidiu Buduşan a fost obiectul unei adevărate execuţii de presă. Buduşan a fost acuzat că ar fi expediat în Franţa, mai precis judecătorului Henri Pons de la Tribunalul de Mare Instanţă din Paris, documentele legate de afacerea “Costea”, cerute printr-o comisie rogatorie. Numai că documentele fuseseră expediate cu acordul scris al Ministerului Justiţiei. De asemenea, lui Buduşan i s-a reproşat că ar fi tergiversat soluţionarea unor dosare şi i-a fost retrasă delegarea la Parchetul General. Tănase Joiţa a convocat un consiliu de disciplină care a decis excluderea lui Ovidiu Buduşan din magistratură. El a contestat această sancţiune în cadrul unui proces în care avocata lui Buduşan era chiar actualul ministru al Justiţiei, Monica Macovei. Ovidiu Buduşan a reuşit să-şi demonstreze nevinovăţia şi a obţinut reprimirea în rândurile magistraţilor. În acea perioadă, el s-a adresat Ambasadei Franţei la Bucureşti şi a cerut azil politic. Ulterior, procurorul clujean şi-a dat demisia şi a intrat în avocatură. În prezent, el este avocatul controversatului om de afaceri Dinu Patriciu, fondatorul companiei Rompetrol.
Ilie Botoş, profesor la o universitate controversată
După anul 2004, lucrurile s-au inversat, iar în paralel cu ascensiunea stelei lui Ovidiu Buduşan a început apusul pentru Ilie Botoş. Procurorul clujean a fost criticat în repetate rânduri de noua Putere instalată după alegerile din toamna anului 2004, care este nemulţumită de fenomenul pe care oficialii guvernamentali şi europeni îl denumesc “ineficienţa actului de justiţie”. Concret, procurorilor li se reproşează lipsa de rezultate în combaterea marii corupţii. Recent, după reţinerea omului de afaceri Dinu Patriciu, organizaţia APADOR-CH, condusă până în noiembrie 2004 de actualul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a cerut demisia lui Botoş, care însă a refuzat. Ilie Botoş a fost implicat şi în nişte controverse de presă care nu ţin neapărat de calitatea sa de şef al procurorilor din România. Procurorul clujean este cadru universitar la Universitatea Bogdan-Vodă. Această universitate este succesoarea Universităţii Româno-Arabe, fondată printre alţii de controversatul om de afaceri palestinian Khaled Matar. Acesta a făcut să curgă valuri de cerneală la Cluj. Despre Matar s-a spus ba că ar fi fost unul dintre agenţii fostului lider al statului palestinian, Yasser Arafat, ba că ar fi fost informator al Securităţii infiltrat printre studenţii arabi din Cluj. După anul 1990, Matar a devenit membru al Partidului Unităţii Naţionale Române, în perioada în care şeful acestuia era actualul secretar general al PRM, Gheorghe Funar. Senatorul Funar spune însă că nu-şi aminteşte să fi stat vreodată de vorbă cu Khaled Matar, care a dispărut în cele din urmă din România după ce a fost condamnat penal pentru infracţiuni economice. Din când în când, la bursa zvonurilor din Cluj apare informaţia că Matar ar fi apropiat de Al Qaeda, însă niciodată aceste informaţii nu au fost confirmate. Universitatea Româno-Arabă, înfiinţată în anul 1994, a mers mai departe şi s-a transformat în anul 1996 în Universitatea Bogdan-Vodă. Preşedintele ei este omul de afaceri Mohammed Jaradat. După anul 2000, universitatea a intrat în graţiile puternicilor zilei. Nu doar faptul că profesorul Ilie Botoş a ajuns procuror general demonstrează acest lucru, ci şi prezenţa fostului ministru de stat Ioan Rus la inaugurarea sediului acestei universităţi ori faptul că fostul decan al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, profesorul Liviu Pop, care este şi membru în Comisia de Integritate Morală a PSD, a ţinut de asemenea cursuri la universitatea respectivă. La fel fostul negociator-şef cu Uniunea Europeană din timpul guvernării PSD, deputatul Vasile Puşcaş, care este în prezent şi director al Institutului de Relaţii Internaţionale a UBB.
Publicat în : Politica interna de la numărul 27
