Bursa nu se simte prea bine. Situaţia nu este gravă, dar menţinerea situaţiei este periculoasă. Specialiştii au tras diferite semnale de alarmă, însă acestea nu au fost receptate unde şi de cine trebuie. După un 2005 de mare excepţie pentru BVB – creşterea indicelui BET cu 51% – , menţinerea unui ritm de creştere atât de vioi era mai curând posibilă decât scăderea, mai ales că erau aşteptate noi şi importante listări la bursă. Oare aceasta este cauza?
Şi da, şi nu
O interesantă analiză realizată de www.kmarket.ro la sfârşitul lunii iunie relevă o uluitoare ciclicitate calendaristică a evoluţiei bursiere în 2005 şi 2006. Deşi ne-am obişnuit an de an cu creşteri în primăvară, urmate de scăderi în vară, asemănările remarcate nu sunt chiar normale; cu toate acestea este evident că nu ne putem aştepta şi în semestrul al doilea la evoluţii similare…
Este posibil să fi contat şi continuarea ieşirii din România a capitalurilor speculative, anunţată de Mugur Isărescu. La fel de posibil ca efectele incoerenţei Guvernului faţă de Codul Fiscal.
Atractivitatea bursei este însă diminuată de faptul că preconizata listare la bursă a unor societăţi importante nu a avut loc încă. Bursa de Valori Bucureşti a fost ocolită de privatizări, acestea având loc mai mult întâmplător.
În aceste condiţii nu este din păcate deloc surprinzătoare scăderea lichidităţii bursei de la 1,2 miliarde lei în luna ianuarie la 0,45 miliarde lei în iunie (cu un minim de0,3 miliarde în aprilie). Per total, lichiditatea bursei a fost pe primul semestru de 4,5 miliarde lei, deci aproximativ 1,25 milioane euro.
Este puţin faţă de ce anticipau Septimiu Stoica şi Stere Farmache, dar se crede în continuare că în 2006 se va depăşi lichiditatea de 7,8 miliarde lei din anul trecut. Vechea poveste: potenţial există, dar nu este valorificat.
Bursa ca “termometru”
Sănătatea unei economii este descrisă de o multitudine de indicatori. Evoluţia BVB descrie într-o oarecare măsură evoluţia economiei româneşti, care continuă să crească, dar într-un ritm mai lent.
La bursă cel mai important este viitorul, orice investitor fiind firesc interesat în primul rând de profit. Dar multe societăţi care au demonstrat că merită a fi listate la bursă nu sunt. Cum să se înghesuie să fie când “telenovela Patriciu” a dus la o pierdere a investitorilor la Rompetrol Rafinare Constanţa de 35% în acest an?! Dinu Patriciu rămâne în continuare doar cercetat, fără a se stabili dacă este vinovat sau nu, şi, deşi acesta printr-o măsură disperată a renunţat la toate funcţiile executive deţinute, incertitudinea planează asupra acţiunilor RRC.
Nu ne putem pronunţa asupra vinovăţiei sale şi nici nu este acesta scopul mass-media. Campaniile de presă sunt bune atunci când există certitudini, altfel se ajunge la aberaţii şi dezechilibre precum cel în care a fost târât complet aiurea BCR-ul la sfârşitul anilor ’90. Nici o bancă nu poate rezista unei campanii de presă care generează neaşteptate retrageri masive de bani.
Situaţia se prezintă similar pentru Rompetrol Rafinare. Trebuie să se înţeleagă faptul că un atac de acest gen loveşte nu doar asupra unui om de afaceri, ci şi asupra economiei naţionale pentru că bursa este sensibilă la orice ştire. Comandată sau nu, adevărată sau falsă.
Întărirea BVB. Primul pas – Transelectrica
Cu toate că trebuie să facă faţă unei palete largi de factori de influenţă – evoluţia economiei, instabilitatea fiscală, ocolirea privatizării prin bursă, ieşirea din ţară a capitalurilor speculative, situaţiile de tipul Patriciu-RRC, delistările hotărâte de CNVM etc. -, BVB se întăreşte prin atragerea Rasdaq şi a Bursei de la Sibiu.
Obiectivul imediat este atragerea potenţialului de societăţi importante, pe care Stere Farmache le aprecia ca fiind în număr de 15.
Primul pas a fost făcut în iunie cu Transelectrica. Cu succes. Oferta a fost pentru 7,33 milioane acţiuni a câte 16,8 lei, deci o majorare a capitalului social de 123,14 milioane lei. Cererea a fost însă pentru 36,6 milioane acţiuni, adică de 5 ori mai mare! Explicabil atât datorită faptului că Transelectrica va rămâne cu capital majoritar de stat (deci, conform legii, va repartiza profitul sub formă de dividende), cât şi a investiţiilor masive necesare, de peste 600 milioane de euro până în 2013.
Câştigul Bursei de Valori Bucureşti este, păstrându-ne luciditatea, mai mult unul de imagine. Vorbim de o societate de stat, şi nu de una privatizată prin BVB. Semnalul este însă îndreptat către societăţile private, pentru că acolo este cheia creşterii BVB.
Bursa a servit până acum mai mult pentru tranzacţionare între investitori. Or, rostul bursei este de atragere de către societăţi a unor fonduri mai ieftine decât cele bancare, care sunt purtătoare de dobânzi.
Viitorul sună bine
Ca de obicei în ultima vreme, viitorul Bursei de Valori Bucureşti sună bine. Se pregăteşte până la sfârşitul anului listarea Fondului Proprietatea la BVB şi la o bursă importantă europeană. Capitalul fondului este de circa 4 miliarde de euro, ceea ce îl propulsează pe primul loc în topul fondurilor de investiţii est-europene.
Vor exista probabil şi alte listări ale unor companii importante. Nu putem anticipa obiectiv numele acestora, multe dintre ele fiind încă refractare atât datorită experienţelor nefavorabile avute de predecesori, cât şi gradului redus de dezvoltare a pieţei.
Un nou suflu trebuie şi poate fi adus pe piaţa de capital de obligaţiuni, mai ales în condiţiile în care inflaţia şi dobânzile scad, dar şi de prin extinderea fondurilor de investiţii şi a celor mutuale.
Strategia pe termen lung prevede demararea cooperării Bursei de Valori Bucureşti cu alte burse europene, aşa cum a anunţat Stere Farmache, precizând că pentru această apropiere de Uniunea Europeană este necesar ca BVB să atingă un nivel de capitalizare de 40 miliarde euro, de trei ori mai mult ca în prezent.
Incertitudinea este cuvântul de ordine care caracterizează situaţia Bursei de Valori Bucureşti în primul semestru. O piaţă incertă nu este atractivă pentru investiţii, cel mult pentru capitalurile speculative. Atractivitatea va reveni când factorii negativi de influenţă despre care vorbeam mai devreme se vor diminua sau chiar vor dispărea. Prima clarificare definitivă trebuie să fie cea referitoare la Codul Fiscal, iar aici parlamentarii au un rol decisiv. Pe care probabil şi-l vor asuma, mulţi dintre ei fiind jucători activi pe bursă.
