A existat o vreme în care se considera că un PC va deveni centrul casei. Din această cauză, producătorii se întreceau în a creşte capacitatea procesoarelor şi a plăcilor grafice pentru a face faţă divertismentului digital: filme, muzică, jocuri. O dată cu apariţia noilor generaţii de console video şi cu ieftinirea sistemelor DVD Home Cinema calculatorul începe să se întoarcă la menirea sa de bază.
În urmă cu câţiva ani, viteza de procesare se dubla cam la fiecare 18 luni după o regulă celebră. Acum, viteza nu mai este atât de importantă. Multă lume spune chiar că era vorba de marketing şi totul s-a încheiat atunci când producătorul de procesoare AMD a introdus o nouă formă de etichetare a procesoarelor care, deşi funcţionau la frecvenţe mai mici, aveau etichete de frecvenţe mai mari. Explicaţia oficială a fost că procesorul AMD la o anumită frecvenţă este echivalent cu procesorul Intel la o frecvenţă superioară. Astfel, un procesor AMD etichetat 3000+ este echivalentul unui procesor Intel de 3,0 GHz, deşi el funcţionează în realitate la o frecvenţă de 2,6 GHz.
Microsoft a scos chiar o ediţie specială de sistem de operare, Windows Media Center, destinat obţinerii de performanţe maxime în materie de distracţie. Însă tot Microsoft a scos o consolă de jocuri foarte performantă.
Piaţa de console: 12 miliarde până în 2010
Conform raportului unei companii de cercetare a pieţei, Jupiter Research, deşi se aşteaptă ca adoptarea consolelor de generaţie următoare să fie mai lentă decât în cazul consolelor actuale, veniturile generate vor fi totuşi mai mari.
Astfel raportul consideră că piaţa de console de jocuri din Statele Unite va creşte de la 8,7 miliarde dolari în 2004 la 11,7 miliarde dolari în 2010.
“Industria consolelor de jocuri a devenit adepta tendinţei de a-şi diversifica produsele în încercarea de a veni în întâmpinarea gusturilor variate ale clienţilor. Introducerea de funcţionalităţi diverse, jocuri de nişă şi conţinut video reprezintă numai un lucru care întreţine dinamica pieţei de console de jocuri”, comentează Jay Horwitz, Senior Analyst Jupiter Research.
Explicând că se aştepta de la consolele de generaţie următoare să contribuie la creşterea vânzărilor, Horwitz a adăugat că “următoarea generaţie de console va aduce creşteri de la an al an, totalizând în următorii 5 ani aproape 4 miliarde de dolari.”
Conform acestui studiu, în ciuda faptului că în general consolele care au fost lansate primele pe piaţă au eşuat din punct de vedere comercial, acest lucru nu se va întâmpla şi cu Microsoft, dar beneficiile pe care le va înregistra vor fi modeste, chiar dacă Xbox 360 s-a lansat în sezonul sărbătorilor, înaintea competiţiei. Această concluzie a raportului vine în contradicţie cu părerea altor analişti care se aşteaptă ca strategia Microsoft să aibă un impact puternic asupra competiţiei. Oricum, Xbox nu ar trebui să se teamă de competiţie încă ceva vreme, deoarece Nintendo intenţionează să lanseze următoarea sa generaţie de console de jocuri abia anul acesta. Deocamdată nici nu există vreo dată de lansare anunţată. Până acum Xbox tronează singur în magazine, fără a se teme de Nintendo sau PS 3.
Noua consolă de la Nintendo va conţine un chip dezvoltat de IBM, cu nume de cod “Broadway” şi un procesor grafic de la ATI Technologies Inc., cu numele de cod “Hollywood”. În plus, Revolution va fi compatibilă cu standardele de conectare wireless şi, mai important, cu jocurile pentru actuala generaţie de console GameCube.
Sony este aproape în aceeaşi situaţie ca Nintendo, pentru că nimeni nu ştie când va apărea următoarea consolă de jocuri de la această companie, denumită momentan PS 3.
După ce a reuşit în 2003 să depăşească în încasări industria filmului de la Hollywood, industria jocurilor video demonstrează că a devenit o afacere serioasă, iar analiştii PricewaterhouseCoopers estimează că în 2008 încasările “din joacă” vor sări de pragul psihologic de 50 de miliarde de dolari (38,4 miliarde de euro).
Interesul pentru acest segment este confirmat atât de iniţiativele giganţilor industriei high-tech precum Microsoft sau Sony, dar şi de paşii timizi în acest sens ai companiilor nou-venite în domeniu.
Home cinema pentru toţi
Sistemele Home Cinema s-au ieftinit suficient de mult pentru a deveni accesibile oricui. Astfel, pentru a vedea filme, nu mai este nevoie să investeşti peste 1000 de RON într-un computer. Cu preţuri începând de la 200 RON poţi avea propriul sistem din reţele de magazine electrocasnice. Deja, marile lanţuri de magazine şi-au lansat propriile branduri la preţuri foarte mici. Display-urile cu plasmă şi videoproiectoarele vor fi apreciate şi anul viitor de consumatori, atât cei de business, cât şi cei individuali, a spus Dănuţ Eremenco, manager al departamentului audio-video al companiei MGT Educaţional, distribuitor al producătorului japonez Hitachi.
“În zona home cinema se vor înregistra creşteri de 30-35%, dar şi segmentul de business va creşte cu circa 10-15%”, a spus el.
Vânzările de laptopuri vor depăşi vânzările de sisteme desktop
Deocamdată, vânzările produselor mobile cresc mult mai puternic decât vânzările sistemelor desktop, care par să atingă o anumită saturaţie. Şi laptopurile apar în topul preferinţelor pentru anul viitor. Aici, preţurile au scăzut foarte mult, apărând oferte de laptopuri la preţuri la care în urmă cu un an-doi cumpărai un sistem desktop de firmă.
“Se remarcă o creştere puternică pe segmentul notebook-urilor, care va continua şi anul viitor”, a spus Eduard Samson, preşedinte al Flamingo Computers. “Totuşi, şi în ceea ce priveşte calculatoarele desktop mai este mult loc pe piaţă. România are, de pildă, cam 6 calculatoare la 100 de locuitori, în timp ce Ungaria are în jur de 10 calculatoare la 100 de locuitori.”
Desigur, piaţa de la noi nu este atât de sofisticată încât un utilizator să folosească un computer pentru activităţile legate de muncă, o consolă pentru jocuri şi un sistem home cinema pentru a viziona filme, însă este sigur că vânzările de sisteme de tip “Gammer” vor scădea fiindcă este mult mai ieftin să cumperi o consolă decât să schimbi la fiecare şase luni placa video şi memoria RAM (şi eventual, anual placa de bază şi procesorul). Practic, pentru România, singurul impediment real în dezvoltarea vânzărilor de console îl constituie dificultatea piratării jocurilor (spre deosebire de variantele lor pentru PC).
