O serie de oameni de afaceri investesc în fotbal tocmai pentru a obţine vizibilitate. Cazurile ex-vicepremierului George Copos şi cel al preşedintelui PNG, George Becali, sunt cele mai notorii în acest sens. La Cluj însă lucrurile se petrec pe dos. O serie de oameni de afaceri cu vizibilitate mare au ales să investească în fotbal ca să facă bani. Unii dintre ei au reuşit. Alţii s-au ales cu un câştig de imagine, în timp ce oamenii de afaceri din cea de-a treia categorie au intrat în politică şi au obţinut voturi.
Din politică în fotbal
Patronul clubului CFR Cluj, Arpad Paszkany, este un exemplu din prima categorie. Arpad Paszkany a devenit cunoscut ca politician. Nu în UDMR, ci în PNŢCD. Omul de afaceri şi-a clădit o bună imagine şi a reuşit să se folosească de bunele relaţii pe care le avea cu o serie de personalităţi precum fostul preşedinte al FPS, Radu Sârbu, pentru a intra în lumea mare a afacerilor. Bineînţeles, au contat şi relaţiile pe care a reuşit să şi le facă în Occident. Debutul în marile afaceri al lui Arpad Paszkany a însemnat şi nota de plată pentru notorietatea politică. În calitate de reprezentant al companiei internaţionale Polus, a anunţat că intenţionează să construiască un mare centru comercial în apropierea Clujului, în zona denumită Şapca Verde, situată pe ruta drumului european ce leagă Clujul de Oradea. Numai că primarul PRM de atunci al Clujului, Gheorghe Funar, s-a împotrivit acestui proiect. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, la care Gheorghe Funar este cadru didactic, a pornit acum opt ani un costisitor proces împotriva companiei Polus pentru dreptul de proprietate asupra terenului de la Şapca Verde. Terenul cu pricina, care are o valoare de piaţă estimată azi la 40 de milioane de euro, a fost confiscat de statul român de la un nobil maghiar, acuzat de crime de război la finalul celui de-al doilea război mondial. Atunci, terenul a fost dat Universităţii de Agronomie. În anul 1997, terenul a fost trecut prin decizia Prefecturii în proprietatea companiei de stat Agroindustriala, care l-a vândut companiei Polus. În cele din urmă, la capătul unui deceniu de procese, între Polus şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a intervenit o înţelegere. Universitatea clujeană a renunţat la acţiunile în Justiţie în schimbul unui pachet financiar de opt milioane de euro, oferit de Arpad Paszkany, care a şi început lucrările de construcţie a centrului comercial. Însă afacerea Polus nu este decât cea mai cunoscută dintre cele în care este implicat Arpad Paszkany. Omul de afaceri din Cluj deţine şi reprezentanţele locale ale firmelor Opel şi Chevrolet, precum şi cel mai important imobil de birouri din Cluj, Sigma Center, amenajat în clădirea fostului Institut de Electronică Aplicată. Însă Arpad Paszkany a investit şi în sport. El a preluat cel mai vechi club de fotbal din România, CFR, întemeiat în anul 1907, pe când această echipă evolua în Divizia C.
Succes cu CFR, ghinion în afaceri
Anul următor, CFR Cluj a promovat în Divizia B, iar după încă un an, cu multă şansă, CFR Cluj a promovat, chiar în ultima etapă, în Divizia A. La finalul primului an în Divizia A, CFR Cluj s-a înscris în Cupa UEFA Intertoto. Nimeni nu dădea prea multe şanse echipei patronate de Arpad Paszkany să treacă de turul doi al competiţiei. Spre surpriza tuturor, CFR Cluj a ajuns în finala cupei europene, după ce a eliminat adversari de prestigiu, precum Athletic Bilbao şi Saint-Etienne. Brusc, Arpad Paszkany a căpătat notorietate naţională, mai ales că la clubul din Cluj au venit o serie de vedete sportive, precum mijlocaşul echipei naţionale Dorinel Munteanu sau fostul portar al Stelei Bucureşti Martin Tudor. CFR se anunţă una dintre echipele pretendente la titlul de campioană a României în sezonul viitor, mai ales că la Cluj au venit fotbalişti cunoscuţi, precum Dumitru Mitu de la Dinamo Zagreb sau atacantul echipei naţionale de tineret Romeo Surdu. Succesul în fotbal i-a adus lui Arpad Paszkany ghinion în afaceri. Patronul echipei clujene a pierdut licitaţia pentru construirea primului mall în Cluj, organizată de Consiliul Judeţean. Câştigătorul este cunoscutul om de afaceri din Iaşi, Iulian Dascălu, patronul centrelor comerciale Iulius Mall din Timişoara şi din Iaşi.
Rivalitate prelungită
Rivalitatea de afaceri dintre cei doi s-a prelungit şi în plan sportiv. Iulian Dascălu a anunţat că va finanţa vechea rivală a CFR-ului, Universitatea Cluj. Echipa clujeană, considerată odinioară fanionul sportiv al Transilvaniei, a ajuns să se zbată în Diviziile B şi C după ce ani la rând a jucat în cupele europene. Duşmănia dintre suporterii celor două echipe este de moarte. În general, CFR este percepută ca fiind echipa maghiarilor din Cluj, iar Universitatea Cluj, întemeiată în anul 1919, a românilor. La un alt nivel, CFR este percepută ca o echipă muncitorească, iar Universitateaca echipa studenţilor, deşi această percepţie este mai degrabă un mit. Rivalitatea dintre cele două cluburi a devenit eternă în anul 1940. În acel an, nord-vestul Transilvaniei a fost cedat Ungariei horthyste. Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj s-a refugiat la Sibiu, iar o dată cu ea a plecat la Sibiu şi echipa de fotbal a studenţilor. CFR Cluj a rămas în schimb în oraş şi a acceptat să se înscrie în campionatul de fotbal al Ungariei, în perioada 1940-1944. Acest gest a fost perceput ca o trădare de către studenţii clujeni. În timpul regimului comunist, suporterii Universităţii Cluj au dat bătăi serioase de cap autorităţilor, mai ales că echipa clujeană încerca să încurce socotelile marilor echipe din Bucureşti, protejate de potentaţii din Ministerul de Interne sau din cel al Apărării, Dinamo, respectiv Steaua. În acea perioadă, Universitatea a acumulat un imens capital de simpatie mai ales că echipa de fotbal era văzută ca fiind purtătoarea unui mesaj de nesupunere a ardelenilor faţă de Bucureşti. La o scară mai mică, era replica a ceea ce se petrecea în Catalonia, cu FC Barcelona, în timpul dictaturii lui Franco. După căderea regimului comunist, Universitatea Cluj a cunoscut o perioadă de glorie, în zilele când echipa era sponsorizată de Banca Dacia Felix. În schimb, CFR Cluj devenise un soi de cenuşăreasă căzută în Divizia C, alături de echipe precum Minerul Iara, Someş Beclean sau Mureşul Luduş. Însă după falimentul controversatei bănci clujene, şi Universitatea Cluj a cunoscut gustul amar al declinului. Încet-încet, clubul de fotbal a devenit mai curând o vitrină pentru politicienii care veneau să obţină voturile zecilor de mii de suporteri ai Universităţii. În această categorie se înscrie fostul viceprimar PNŢCD al Clujului, Mircea Gavrilă, sau fostul vicepremier PSD Ioan Rus. În schimb, CFR a revenit în prim-plan. Acum, rivalitatea politicienilor a fost înlocuită cu cea a oamenilor de afaceri. La fel ca în fotbal, Arpad Paszkany pare dornic de revanşă şi în domeniul afacerilor. Deşi a suferit o primă înfrângere în faţa lui Iulian Dascălu, el a pornit lucrările de construcţie a unui mall de 82.000 de metri pătraţi în Cluj şi a unui mall de 62.000 de metri pătraţi în Constanţa. Valoarea cumulată a celor două investiţii este de aproape 300 de milioane de euro. La finalul celor două proiecte, urmează asaltul citadelei rivalului. Arpad Paszkany ar putea construi un mall pe teritoriul “inamicului”, adică chiar la Iaşi.
