Criza financiară actuală este cea mai mare provocare cu care s-a confruntat economia mondială. Tăvălugul său s-a extins din SUA în Europa şi nimeni nu poate şti unde şi când se va opri.
Criza financiară care a început acum un an este cea mai dificilă experienţă cu care s-a confruntat vreodată Banca Centrală Europeană (BCE) în zece ani de existenţă”, a declarat preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, citat de AFP.
Zona euro, sub tăvălugul crizei
De la înfiinţarea sa, “BCE a trebuit să ducă o politică monetară în circumstanţe dificile în mai multe situaţii: corecţia mondială a pieţelor de capital după explozia noii economii şi atacurile teroriste din septembrie 2001”, a enumerat Trichet, într-un discurs ţinut la Frankfurt.
“Creşterea tensiunilor de pe piaţa financiară, începute în august 2007, este, cu siguranţă, experienţa cea mai dificilă de până acum”, a atras atenţia şeful Băncii Centrale Europene.
Singură sau acţionând concertat cu alte bănci centrale, BCE a injectat lichidităţi pe pieţe de la începutul crizei creditelor din Statele Unite în august 2007. Criza a luat, între timp, o amploare mondială, iar problemele s-au agravat în ultimele trei săptămâni, după ce sectorul bancar american a început să se prăbuşească, după falimentul celei de-a patra bănci de investiţii din lume, Lehman Brothers.
Reglementările Uniunii Europene (UE) în ceea ce priveşte concurenţa nu împiedică salvarea, cu costuri de miliarde de euro, a băncilor europene de către autorităţi, a afirmat preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, citat de AFP. “Împreună cu Banca Centrală Europeană (BCE), am participat la o serie de planuri de salvare a unor bănci”, a declarat Barroso, pentru postul de televiziune France 24, indicând că reglementările europene clasice cu privire la ajutoarele de stat ar putea fi aplicate cu mare flexibilitate. Preşedintele CE a menţionat că reglementările din domeniul concurenţei nu au fost un obstacol în calea măsurilor decise de guverne în situaţii de urgenţă şi că regulile din UE permit o flexibilitate suficientă, dar trebuie aplicate cu bun-simţ. “Când este o problemă de concurenţă, încercăm să acţionăm fără să afectăm alte valori importante, cum ar fi, de exemplu, stabilitatea financiară”, a spus Barroso.
Uniunea Europeană este foarte strictă în ceea ce priveşte reglementările în materie de concurenţă, fie că este vorba despre ajutoare de stat acordate de stat companiilor, fie de fuziuni între companii. Mai multe guverne au naţionalizat parţial unele grupuri bancare în ultimele zile. Astfel, Marea Britanie a naţionalizat creditorul ipotecar Bradford & Bingley, iar Belgia, Olanda, Luxemburg şi Franţa au etatizat Fortis şi Dexia. Barroso a susţinut, de asemenea, ideea preşedintelui francez Nicolas Sarkozy privind organizarea unei reuniuni internaţionale despre reconstrucţia sistemului financiar. “Susţin ferm propunerea preşedintelui Sarkozy privind organizarea unui summit al celor mai mari economii din lume, la sfârşitul lui noiembrie sau la începutul lui decembrie, ca să analizăm sistematic problemele financiare”, a spus Barroso. “Pregătim o serie de măsuri şi nu numai la nivel european, trebuie făcut ceva la nivel global”, a mai spus Barroso, confirmând că în curând va avea loc o reuniune europeană la nivel înalt cu privire la criza financiară.
Preşedinţia franceză a anunţat că va avea loc o astfel de reuniune în următoarele zile, la Paris, fără să precizeze data. La reuniune ar trebui să participe şi şeful CE, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, şeful Eurogrupului, organizaţie ce reuneşte miniştrii de finanţe ai ţărilor membre ale UE, Jean-Claude Juncker, ca şi reprezentanţii celor patru ţări din UE – Germania, Marea Britanie, Franţa şi Italia – membre ale grupului informal G8, al celor mai industrializate opt ţări ale lumii.
Statele din Europa Centrală şi de Est pot să facă faţă crizei
Turbulenţele de pe pieţele financiare au avut un impact redus asupra sectorului bancar din Polonia, Cehia şi Slovacia, unde expunerea băncilor faţă de activele toxice ale instituţiilor financiare din SUA şi Europa de Vest este limitată, au declarat recent oficiali guvernamentali citaţi de Reuters.
Ministrul polonez de finanţe, Jacek Rostowski, a spus că planurile Poloniei de a adopta moneda unică europeană nu ar trebui să fie afectate de deteriorarea mediului financiar global, iar economia ţării sale poate depăşi această criză. Băncile poloneze au ocolit investiţiile riscante care afectează în prezent pieţele americane, a mai spus Rostowski, care apreciază că guvernul nu ar trebui să reevalueze în scădere creşterea economică pentru anul 2009, estimată la 4,8%.
Economiştii sunt de părere că fostele state comuniste din Europa Centrală ar putea evita impactul crizei financiare, datorită conservatorismului din sectorul bancar, ce se menţine, în ciuda celor două decenii de capitalism.
Monedele statelor din Europa Centrală s-au depreciat uşor, zlotul şi coroana cehă pierzând 0,5% la mijlocul şedinţei de tranzacţionare. Bursele au început să crească, pe fondul optimismului produs de posibilitatea ca legislativul american să voteze planul de redresare a sectorului financiar, după o tentativa eşuată. Creşterea economică solidă din zona Europei Centrale a făcut ca băncile să nu fie atrase de active riscante, precum titlurile garantate ipotecar.
Reprezentanţii băncii centrale a Cehiei au anunţat că sistemul financiar este relativ izolat de criza globală. “În prezent, nu există motive de îngrijorare”, se arată într-un comunicat al băncii.
Nici Slovacia, care va introduce euro de la 1 ianuarie 2009, nu a resimţit efectele turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale, a spus guvernatorul băncii centrale, Ivan Sramko.
În România, operaţiunile subsidiarelor băncilor străine expuse crizei financiare din Statele Unite sunt în siguranţă, a anunţat unul dintre consilierii guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.
Eşecul planului Paulson
Candidaţii la Casa Albă, Barack Obama şi John McCain, au cerut măsuri imediate pentru ca economiile familiilor şi micilor întreprinderi să fie protejate, însă acest apel le ascunde destul de prost deruta în urma eşecului înregistrat în Congres de planul de salvare a instituţiilor financiare.
“La fel ca şi alţii, sunt indignat că domnia iresponsabilităţii, în vigoare pe Wall Street şi la Washington, ne-a antrenat în această criză. Dar la fel de bine ştiu că a continua cu această lipsă de reacţie în faţa furtunii din ce în ce mai ameninţătoare care suflă asupra pieţelor noastre financiare ar fi catastrofal pentru economia noastră şi pentru familiile noastre”, a spus Obama într-un comunicat. Senatorul de Illinois a propus ca FDIC (Federal Deposit Insurance Corporation), organul federal american de asigurare a depozitelor bancare, să ridice de la 100.000 la 250.000 de dolari pragul maxim până la care sunt garantate depozitele bancare ale persoanelor fizice şi ale întreprinderilor mici.
Puţin mai târziu, candidatul republican John McCain şi-a însuşit propunerea adversarului şi a propus, la rândul său, să fie garantate depozitele bancare de până la 250.000 de dolari.
Rolul FDIC este de a-i asigura pe cei care fac economii că nu îşi vor pierde banii. Instituţia funcţionează ca un sistem de asigurare pentru băncile comerciale. FDIC are totodată rolul unui organ de supraveghere: de îndată ce una dintre bănci nu mai prezintă garanţiile necesare, FDIC preia controlul şi o pune în lichidare, asigurându-i totuşi pe deponenţi că îşi pot recupera economiile până la o sumă care în prezent este de 100.000 de dolari de persoană.
Mai mulţi economişti consideră că o dată cu toate falimentele bancare ce ar urma să se producă până la sfârşitul anului 2009, vor fi necesare fonduri de garantare de cel puţin 200 de miliarde de dolari.
O situaţie de urgenţă
Preşedintele american a declarat că eforturile pentru a determina adoptarea planului de salvare a sistemului financiar american continuă, iar respingerea sa de către Camera Reprezentanţilor nu înseamnă “sfârşitul” procesului legislativ. “Realitatea este că suntem într-o situaţie de urgenţă ale cărei consecinţe sunt mai grave cu fiecare zi ce trece, dacă nu acţionăm”, a avertizat Bush. “Administraţia mea va continua să conlucreze strâns cu liderii celor două partide” din Congres, republican şi democrat, a adăugat şeful Casei Albe.
Obama doreşte ca sporirea plafonului de garantare a depozitelor bancare să fie o măsură inclusă în planul de salvare a economiei şi a precizat că va discuta despre aceasta în cursul zilei cu responsabili ai Congresului. Este vorba, a spus el, despre “o etapă în vederea încurajării micilor întreprinderi, despre cum să facem sistemul bancar american mai sigur şi să ajutăm la restabilirea încrederii publicului în sistemul financiar”. Obama a precizat că le va cere congresmenilor “să acţioneze fără întârziere pentru a adopta planul de salvare”. Însă Congresul era în vacanţă la data declaraţiei.
“Voi face tot ceea ce este necesar” pentru succesul planului de salvare, a promis la rândul său John McCain, intervievat la CNN. Aflat în campanie la Des Moines în Iowa, stat din centru, el a criticat “lipsa de acţiune” din partea Congresului. “Ţara şi lumea întreagă contau pe Washington pentru a-şi dovedi calităţile de lider, iar Congresul o dată în plus a venit cu mâinile goale”. McCain încercase să arunce vina implicit pe democraţi şi în special pe Obama pentru eşecul adoptării planului de salvare.
Planul Paulson, în valoare de 700 de miliarde de dolari, a fost respins cu 228 de voturi la 205 de către Camera Reprezentanţilor, în special din cauza împotrivirii congresmenilor republicani, care au votat împotriva administraţiei în proporţie de două treimi.
Aproape nouă americani din zece spun că eşecul planului de salvare a sistemului financiar agravează criza, iar 44% dintre ei cred că republicanii sunt responsabili pentru acest eşec, potrivit unui sondaj Washington Post/ABC News.
88% dintre alegători se tem că respingerea planului de salvare de către Camera Reprezentanţilor agravează criza financiară, faţă de 51%, care se declară “foarte îngrijoraţi”. 44% dintre respondenţi atribuie acest eşec republicanilor, în timp ce 21% îl atribuie democraţilor.
Alegătorii chestionaţi sunt însă divizaţi pe tema conţinutului planului. 45% sunt favorabili, în timp ce 47% îl dezaprobă. Alegătorii republicani sunt mai favorabili planului decât democraţii (55%, faţă de 42%). În plus, 61% dintre respondenţi se tem pentru “americanii de rând”.
George W. Bush este considerat responsabil pentru actuala situaţie financiară de către 25% dintre respondenţi, în timp ce 18% acuză instituţiile financiare, 8% guvernul şi 8% Congresul dominat de democraţi.
Majoritatea respondenţilor, adică 52%, definesc situaţia actuală drept o “criză”, în timp ce 43% refuză să folosească acest termen şi preferă să vorbească despre “o problemă serioasă”. Dacă 53% dintre alegători se declară pesimişti cu privire la viitorul economic al SUA, 61% rămân optimişti în privinţa situaţiei financiare personale.
