A dezbate cum se vede Clujul de la Bruxelles este un lucru foarte îndreptăţit, nu pentru că vorbim de Cluj-Napoca – tot atât de bine puteam discuta despre cum se vede Zalăul, Timişoara sau un sector din Capitală. Este în primul rând o tentativă de implicare a cetăţenilor de la nivel local în a gândi şi a spune ce cred despre substanţa politicilor europene şi despre ceea ce aşteaptă ei să se întâmple cu viaţa lor personală şi comunitară. Prin instituţii, elită, dar mai ales prin comunitate, vor câştiga şi Clujul, şi cetăţenii şi România. Aşa îşi începea discursul Vasile Puşcaş cu prilejul unui eveniment atipic desfăşurat la Cluj în organizarea “Casei Europei”, în care accentul s-a pus pe poziţionarea contemporană a Clujului în Uniunea Europeană, la aproape 5 ani de la aderarea României la Uniune.
Dar cum se vede Clujul de la Bruxelles? De la Bruxelles se văd multe, poate mai multe decât se imaginează. Se ştie totul despre Nokia, de la istoria Bochum-2008 până la criza contemporană de la Jucu, se văd Mall-urile precum piramidele secolului 21, se văd echipele de fotbal “U” şi CFR, dar şi noul stadion.
Facultatea de Studii Europene de la Cluj a dat un prim semnal spre Europa reală pe linie academică încă din anul 1994, în 1995 Asociaţia Studenţilor Europeni organiza la Cluj dezbateri cu europarlamentari, miniştri clujeni au dus pur şi simplu România în Uniunea Europeană, iar acum un absolvent de facultate clujeană este comisar european. Succesele Universităţii “Babeş-Bolyai” şi Universităţii Tehnice sunt incredibile. Şi asta fără exagerare! Absolvenţii lor lucrează acum ca specialişti la Parlamentul European, Comisia Europeană sau chiar la NATO.
“Clujul este un centru de seriozitate unde lucrurile se fac cum trebuie şi nu întâmplător românii sunt buni unde se încadrează într-o structură de învăţământ”, spunea Preşedintele Academiei Române, clujeanul Ionel Haiduc, prezent la eveniment. Profesorul Emil Burzo, preşedintele filialei locale a Academiei Române, menţiona faptul că la nivel naţional, Clujul are cea mai mare pondere a persoanelor cu studii superioare din Romania după statisticile Comisiei Europene.
Însă, aşa cum preciza la eveniment fostul Negociator Şef al României, Vasile Puşcaş, “Clujul are toate şansele să fie un centru de excelenţă prin Universităţi, să aibă o politică şi pe lângă universităţi”. “Viitorul trebuie proiectat prin prisma resurselor”, foarte bine sublinia cancelarul Universităţii Tehnice, doamna Daniela Manea, iar la Cluj acestea există. Avem mulţi oameni de calitate. Nicolae Păun, timp de 8 ani Decan al Facultăţii de Studii Europene din Cluj, preciza: “Clujul are statură, are voce puternică în România. Este o fereastră de oportunităţi pentru România din perspectiva Bruxelles-ului. 60 de absolvenţi ai facultăţii noastre lucrează iî instituţiile comunitare din capitala Europei”.
Să privim spre viitor însă. Să zicem Clujul anului 2020, că tot e la modă Agenda 2020! Aşteptăm o autostradă care leagă Budapesta de Bucureşti şi care trece prin Cluj! Modernizarea şi extinderea aeroportului trebuie să continue! Cercetarea şi inovarea trebuie stimulate la maxim, având în vedere forţa unui oraş de peste 300.000 de locuitori în care tot al treilea locuitor este fie student sau fie cadru didactic universitar.
Bruxelles-ul ne dă idei, nu doar fonduri europene. Noi trebuie să ştim să gestionăm situaţia. Pe lângă Consiliul Judeţean, Primărie, Universităţi, trebuie implicaţi şi alţi jucători de pe piaţă, de exemplu Camera de Comerţ, sau chiar presa localã. E nevoie de un Comitet European al Clujului, un fel de Sfat al Înţelepţilor locali, care trece peste ciclul electoral, e necesară o platformă realistă şi sustenabilă “Cluj 2020”!
Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Are 39 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles de 14 ani. Predă cursul de “Tehnici de comunicare în UE” la universităţi din Bucureşti, Bruxelles şi Gorizia (Italia). Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării.
