Schimbarea de regim din Cluj a schimbat faţa oraşului şi este pe cale să-i schimbe şi reputaţia. O parte din politicieni laudă schimbările şi spun că astfel clujenii fac primii paşi spre redobândirea statutului de odinioară al oraşului, cel de capitală a Transilvaniei. Ceilalţi spun că de fapt transformările reflectă eşecul administraţiei conduse de Emil Boc şi care ar fi trebuit să aducă prosperitatea oraşului.
Şantier deschis de administraţia Boc în centrul oraşului
Colac peste pupăză, mediul de afaceri din Cluj seamănă cu o gară. Investitorii străini ajung în oraş atraşi de dezgheţul din administraţia locală, stau de vorbă cu politicienii şi pleacă. Puţini se întorc. Dacă până acum investitorii acuzau permanentul conflict dintre fostul primar PRM, Gheorghe Funar, şi Consiliul Local, Consiliul Judeţean ori Prefectură, acum oamenii de afaceri au descoperit că la Cluj există o altă mare problemă: piaţa imobiliară. Preţurile din oraş au ajuns la nivelul celor din Roma ori Paris. În centrul Clujului, un metru pătrat de spaţiu comercial se vinde cu sume cuprinse între 4.000 şi 8.000 de euro.
Cea mai semnificativă afacere de acest gen este cea a companiei franceze Montupet. Aceasta va fi unul dintre cei mai importanţi furnizori ai Uzinelor Dacia-Renault din Piteşti. Reprezentanţii companiei franceze au cerut Consiliului Judeţean să le concesioneze 12 hectare de teren pentru construirea unei fabrici. Contractul de concesiune ar fi urmat să aibă o durată de 49 de ani. În paralel, conducerea companiei Montupet a cerut preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, liberalul Marius Nicoară, să ofere reduceri serioase ale taxei de concesiune, care şi aşa era mult mai mică decât preţurile practicate pe piaţa imobiliară. Consilierii judeţeni au refuzat să aprobe reducerile taxelor de concesiune cerute de investitorii francezi. Reprezentanţii Montupet au anunţat că în aceste condiţii preferă să construiască fabrica în oraşul Varna din Bulgaria, unde autorităţile locale oferă terenul gratis. În plus, distanţa dintre Varna şi Piteşti este mai mică decât cea dintre Cluj şi Piteşti, iar după integrarea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană vor dispărea şi taxele vamale care complică în acest moment lucrurile. Decizia consilierilor judeţeni l-a supărat pe premierul Călin Popescu Tăriceanu, care a cerut aleşilor judeţeni din Cluj să-şi revizuiască poziţia. În cele din urmă, consilierii judeţeni au acceptat, însă s-ar putea să fie prea târziu. Firma Montupet dorea să investească la Cluj 120 de milioane de euro. Acestora li s-ar fi adăugat alte circa 100 de milioane de euro plătite bugetului de stat, bugetului judeţean ori bugetului local sub formă de TVA, de taxe de concesiune ori de impozite. Montupet ar fi urmat să creeze 2150 de noi locuri de muncă. Fabrica ar fi trebuit să fie dată în folosinţă în termen de trei ani de la începerea lucrărilor de construcţie.
Bătaie pentru terenuri
În condiţiile în care situaţia contractului cu Montupet este tulbure, la orizont au apărut noi investitori. Primarul din Cluj, Emil Boc, a declarat că un producător indian de CD-uri şi de DVD-uri ar dori să construiască în oraş una dintre cele mai mari fabrici de profil din Europa. Valoarea investiţiei ar urma să fie de 140 de milioane de euro. Oamenii de afaceri indieni nu s-ar supăra deloc dacă ar primi chiar terenul negociat cu Montupet.
În parcul industrial Tetarom ar fi urmat să fie deschisă o fabrică a companiei Fuji. Deja compania germano-japoneză deţine o fabrică de aparate foto de unică folosinţă pe Calea Turzii din Cluj. Acolo se produc circa 300 de milioane de aparate de fotografiat marca Fuji anual. Cele mai multe dintre ele sunt vândute pe piaţa Uniunii Europene. În parcul Tetarom, Fuji ar fi dorit să producă aparate profesionale de televiziune. Tot acolo, Fuji ar fi urmat să producă casete video, casete audio, CD-uri, DVD-uri ori dischete. Deşi Fuji Magnetics a semnat contractul prin care va prelua circa 3.000 de metri pătraţi din hala de producţie a parcului tehnologic Tetarom, încă nu este clar dacă investiţia, evaluată la minimum cinci milioane de euro, va fi în cele din urmă concretizată. Deocamdată este sigur că firma germană Ruwell doreşte să realizeze o investiţie pe 6,5 hectare. Valoarea investiţiei ar urma să se ridice la circa 50 de milioane de euro. Ruwell va produce la Cluj plăci cu circuite plate, folosite în special în industria auto. Investiţia va fi realizată în afara suprafeţei amenajate prin programul PHARE şi va beneficia de sprijinul Băncii Europene pentru Investiţii, care va pune la dispoziţia concernului Ruwell AG 21 de milioane de euro pentru finanţarea unor contracte de cercetare care urmează să fie încheiate cu universităţile clujene şi îndeosebi cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
Finanţele, locomotiva economiei clujene
Pe de altă parte, mediul financiar, care nu are nevoie de o infrastructură atât de costisitoare ca industria, cunoaşte o dezvoltare extraordinară. Dacă Timişoara este al doilea oraş din România ca industrie, după Bucureşti, la capitolul finanţe, Clujul este singurul care poate rivaliza cu Capitala. Nu este vorba doar de faptul că singurul grup financiar care-şi are sediul în afara Bucureştiului este Banca Transilvania din Cluj, ci şi de faptul că în oraş există sucursale importante ale tuturor băncilor semnificative din România. Mai mult, în domeniul asigurărilor, există două companii cu sediul aici, BT Asigurări şi Ardaf. În domeniul bancar a fost şi experienţa eşuată a Băncii Dacia Felix, însă aceasta nu a stins apetitul oamenilor de afaceri clujeni pentru investiţiile în domeniu. De pildă, micuţa companie IMO Finance, care, în timp, ar putea ajunge unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa creditelor imobiliare din vestul ţării. Şi asta mai ales că această companie beneficiază de experienţa unor cunoscuţi bancheri, cum ar fi fostul preşedinte al Băncii Transilvania, Iosif Pop.
Tot în Cluj îşi au sediul primii doi jucători de pe piaţa agenţiilor de brokeraj din România, companiile Broker SA şi BT Securities. Aceste afaceri pot cunoaşte în curând o adevărată vârstă de aur pentru că brokerii sunt de părere că piaţa bursieră din România se îndreaptă cu paşi mari către maturitate, iar sumele de bani care sunt tranzacţionate în fiecare zi se află într-o continuă creştere. De asemenea creşterile economice susţinute din ultimii ani şi un bun management al riscului au transformat piaţa românească într-o piaţă atractivă pentru investitorii străini.
Administraţia clujeană încearcă, în ciuda bâlbâielilor, să ţină pasul cu trezirea oraşului. Clădirile vechi din centrul oraşului au intrat în renovare generală, lucru ce poate duce treptat la creşterea numărului de turişti, mai ales că în Cluj construcţia de hoteluri a devenit una dintre afacerile la modă. Reţeaua de canalizare a oraşului va fi schimbată în întregime de către compania franceză Sade, în cadrul unui proiect în valoare de 80 de milioane de euro finanţate de Uniunea Europeană prin programul Samtid. Bazele proiectului au fost puse de fosta conducere PSD a Consiliului Judeţean. De asemenea, au început lucrările pentru asfaltarea a 288 de străzi. Proiectul se va derula în următorii patru ani, iar valoarea sa este de peste 60 de milioane de euro. El va fi finanţat printr-un credit al municipalităţii.(C. P.)
Publicat în : Politici regionale de la numărul 29
