Clujul se îndepărtează tot mai mult de statutul de capitală istorică şi culturală a Transilvaniei. Oraşul pare abia dezmorţit după deceniul naţionalist, în care a fost condus de actualul secretar general al PRM, Gheorghe Funar. Între timp însă, alte oraşe din vestul României au prosperat şi au reuşit să-şi consolideze influenţa politică şi cea economică.
Oraşul cu miniştri
În mod tradiţional, după Revoluţie, Clujul a fost oraşul cu cei mai mulţi miniştri după Bucureşti. În Guvernul condus de Petre Roman, unul dintre cei mai influenţi oameni era fostul ministru al Transporturilor, Ioan Aurel Stoica, fost director al Combinatului de Utilaj Greu din Cluj,originar din comuna Şăulia de Câmpie din judeţul Mureş. După instalarea Guvernului condus de Nicolae Văcăroiu, fostul prefect al Clujului, Grigore Zanc, a fost promovat ministru al Culturii. Un alt clujean, Alexandru Lăpuşan, a primit funcţia de ministru al Agriculturii după ce reprezentanţii PUNR s-au retras din Guvernul FDSN. Preşedintele unuia dintre partidele de guvernământ, PUNR, era primarul de atunci al Clujului, Gheorghe Funar. De asemenea, în oraş a fost stabilit Prezidiul Executiv al UDMR. Oraşul Cluj a fost bine reprezentat şi în timpul Guvernării CDR. Fostul rector al Universităţii Babeş-Bolyai, Andrei Marga, actual preşedinte al Consiliului Academic al UBB, a fost cooptat în Guvernul CDR, în anul 1997, pe postul de ministru al Educaţiei. După alegerile din anul 2000, Andrei Marga a condus câteva luni PNŢCD, devenit formaţiune neparlamentară, însă apoi a demisionat şi s-a înscris în PNL. De asemenea, actualul senator UDMR Peter Eckstein-Kovacs a fost uns ministru-delegat pentru Minorităţile Naţionale, iar fostul preşedinte al PNL Cluj, ex-deputatul Anton Ionescu, a deţinut, o scurtă perioadă, postul de ministru al Transporturilor în ultimul cabinet condus de Victor Ciorbea.
PUNR şi-a pierdut din importanţă, iar fostul preşedinte al acestui partid, ex-primarul din Cluj, Gheorghe Funar, a devenit secretar general al PRM. În toată această perioadă, Târgu-Mureş era reprezentat în Guvern doar de deputatul de Mureş, Ioan Avram Mureşan, fost ministru PNŢCD al Agriculturii. Oraşul găzduieşte sediul Consiliului Reprezentanţilor Unionali din UDMR, organism care se vrea un soi de parlament intern al comunităţii maghiare. În timpul guvernării PSD, trendul s-a păstrat. Actualul lider al PSD Cluj, Ioan Rus, a devenit ministru de Interne, apoi a preluat şi portofoliul Administraţiei, iar în cele din urmă a devenit vicepremier. Actualul senator Vasile Dâncu a fost numit ministru al Informaţiilor Publice, iar apoi şeful Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale. În fine, directorul Institutului de Relaţii Internaţionale al Universităţii Babeş-Bolyai, deputatul Vasile Puşcaş, a devenit negociatorul-şef al României cu Uniunea Europeană şi a primit rang de ministru. Un alt ministru originar din Cluj a fost cel al Integrării Europene, Alexandru Fărcaş.
Clujul a fost în această perioadă epicentrul unor mişcări de mare importanţă. Aici s-au întâlnit liderii filialelor PNL din Ardeal şi Moldova care au luat decizia instalării lui Theodor Stolojan la şefia PNL. Ulterior, mişcarea s-a repetat chiar înaintea ultimului congres al PNL. Liderii filialelor PNL din Transilvania, întruniţi la Cluj, au decis să-l susţină pe actualul preşedinte al partidului, Călin Popescu Tăriceanu. În PSD s-a format aşa-numitul Grup de la Cluj, condus de Ioan Rus, care a determinat practic soarta ultimelor alegeri interne din partid, câştigate de Mircea Geoană. În PD, necunoscutul Emil Boc a devenit deputat, apoi vicepreşedinte al PD, iar în final preşedinte executiv al acestei formaţiuni politice. În perioada 2000-2004, Târgu-Mureş a fost important la nivel naţional doar prin prisma faptului că aici se luau deciziile conducerii UDMR, partener pe atunci al PSD, care formase un guvern minoritar.
După alegerile din 2004, lucrurile s-au schimbat. Un singur ministru provine din Cluj. Este vorba de Mircea Miclea, titularul portofoliului Educaţiei şi Cercetării. Ioan Rus şi-a consolidat poziţia în PSD, Gheorghe Funar pe cea din PRM, iar Emil Boc, ales primar al Clujului în iunie 2004, a devenit succesorul lui Traian Băsescu la şefia PD şi una dintre cele mai importante figuri din coaliţia de guvernare.
Însă pentru Târgu-Mureş a sosit ora ascensiunii. Senatorul de Mureş Marko Bela, care este şi preşedintele UDMR, a devenit vicepremier. Un alt reprezentant al UDMR, Zsolt Nagy, a fost promovat ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor. Iar cu ocazia ultimei remanieri, purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul de Mureş Eugen Nicolăescu, a fost numit ministru al Sănătăţii.
Clujul, trimis la masa săracilor
Potrivit unui studiu comandat de Comisia Europeană, Uniunea Europeană ar trebui să aloce bani pentru dezvoltarea urbană a două metropole din România: Bucureşti şi Timişoara. Directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Claudiu Coşier, spune că în acest context Clujul trebuie să demonstreze că poate să genereze prosperitate la nivel regional. În acest moment, spune directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională, clujenii se comportă cu ceilalţi locuitori ai regiunii exact în acelaşi mod în care se plâng că s-ar comporta bucureştenii cu locuitorii din Cluj. Concret, Clujul beneficiază din plin de resursele umane şi de cele economice ale regiunii, însă nu oferă nimic în schimb.
În acest moment, afirmă Claudiu Coşier, cea mai bună cale pentru regiune ar fi crearea unei structuri cu trei poli de dezvoltare – Cluj, Oradea şi Satu Mare. Însă şi în această privinţă, Clujul a rămas în urmă. În timp ce reprezentanţii administraţiei clujene afirmă că vor să creeze o zonă metropolitană care să includă comunele Apahida, Gilău, Floreşti, Baciu şi Feleac, Oradea chiar a înfiinţat o agenţie de dezvoltare metropolitană care a început să facă proiecte. Claudiu Coşier apreciază că, dacă proiectele de dezvoltare metropolitană vor mai întârzia, există riscul ca locuitorii din comunele învecinate să nu mai vrea să se asocieze cu oraşul. La Floreşti, de pildă, venitul mediu pe cap de locuitor este mai mare decât în Cluj, iar sătenii nu vor deloc să devină clujeni, mai ales că, dacă ar deveni un cartier al oraşului, ar pierde posibilitatea de a primi fonduri SAPARD, iar în plus, pentru rezolvarea problemelor administrative, vor avea de călătorit kilometri întregi până în centrul oraşului, în loc să meargă o distanţă de numai câteva străzi. De aceea Clujul trebuie să ofere proiecte de care să beneficieze şi locuitorii comunelor învecinate.
În paralel, politicienii din regiunea de nord-vest, adică cea mai mare parte a parlamentarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene, plus primarii localităţilor importante, au adoptat la Cluj o declaraţie politică. Aceasta se referă la susţinerea celor mai importante proiecte regionale. Primul pe listă este autostrada Braşov-Borş, secondată de propuneri de construire a unor noi autostrăzi, pe traseele Petea-Satu Mare-Baia Mare-Zalău şi Oradea-Arad. Aceste autostrăzi ar urma să asigure legătura dintre nordul şi sudul Transilvaniei şi să lege cele mai importante localităţi de Autostrada Transilvania şi de Coridorul IV European. Reţeaua de autostrăzi ar urma să fie completată cu un sistem de drumuri, cum ar fi drumul rapid Baia Mare-Sighetu Marmaţiei şi Bistriţa-Reghin-Târgu-Mureş. Politicienii din regiunea de nord-vest mai susţin dezvoltarea aeroportului Cluj-Napoca în calitate de centru regional aerian, precum şi electrificarea şi modernizarea căilor ferate Episcopia Bihor-Cluj-Teiuş şi Cluj-Dej-Satu Mare. Însă această declaraţie nu are nici un fel de valoare în lipsa unui lobby puternic făcut la Bucureşti. Un semnal îngrijorător este faptul că primarul din Cluj, Emil Boc, care este şi preşedintele Partidului Democrat, a lipsit de la întrunirea politicienilor din regiune.
Publicat în : Politici regionale de la numărul 30