Înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate readuce în discuţie problema controlului averilor demnitarilor, o problemă extrem de delicată în special din perspectiva consecinţelor viitoare ale procesului de verificare a modului în care au fost dobândite aceste averi. Vorbim despre o instituţie cu angajaţi care, dacă va fi cazul, se va autosesiza şi va monitoriza tot ceea ce ţine de modul de dobândire a averilor. Aceeaşi instituţie va spune cine şi-a dobândit în mod corect averea, dar, mai ales, cine are probleme în a-şi justifica dobândirea averii.
Din această perspectivă, lăsând la o parte voinţa politică exprimată la nivelul cel mai înalt (preşedinte, prim-ministru, miniştri), cine din spectrul politic are interes ca o astfel de instituţie să funcţioneze? Vor fi interesaţi demnitarii din România să înfiinţeze o instituţie care, la un moment dat, ar putea să le creeze mari probleme din pricina modului în care şi-au dobândit averile? Vorbim despre o instituţie a cărei lege de organizare şi funcţionare va ajunge în Parlament. Iar aici trebuie să ne aşteptăm la surprize.
Ce este ANI?
Pe 5 iulie 2006, Guvernul a adoptat, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Proiectul legislativ reglementează organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) ca instituţie administrativă, autonomă, cu personalitate juridică şi buget propriu. De asemenea, ANI este instituţia care efectuează activitatea de control al averilor şi de verificare a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor.
Categoriile vizate
Proiectul stabileşte categoriile de demnitari şi funcţionari care sunt obligate să depună declaraţii de avere. În plus, prevederile proiectului extind categoria persoanelor care trebuie să depună aceste declaraţii. Astfel, vor depune declaraţii de avere membrii Consiliului Economic şi Social, membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, şefii cultelor religioase, personalul cu funcţii de conducere şi control din unităţile sistemului de învăţământ şi al celui de sănătate. De asemenea, proiectul de lege prevede sancţionarea disciplinară a persoanei publice, care poate merge, după caz, până la eliberarea acesteia din funcţie. Persoanele eliberate din funcţie sunt decăzute din dreptul de a exercita o demnitate sau o funcţie publică pe o perioadă de trei ani după eliberarea sau revocarea din funcţie, cu excepţia aleşilor. Persoanele care au ocupat funcţii sau demnităţi publice după 1 ianuarie 1990 pot fi supuse controlului averilor cu privire la bunurile supuse obligaţiei declarării prin reglementările în vigoare la momentul deţinerii publice sau a funcţiei, dacă există date sau indicii că unele bunuri ori valori nu pot fi justificate de persoana în cauză cu veniturile obţinute.
Sancţiuni
Controlul averilor de către Agenţia Naţională de Integritate se va face din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane. Pe baza sesizărilor, se declanşează o cercetare prealabilă care se poate finaliza cu începerea efectivă a controlului, dacă cele semnalate se confirmă. Verificările de conturi bancare se pot face doar după începerea controlului, nu şi în perioada de verificare prealabilă, prin intermediul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Dacă se constată că există probe privind justificarea rezonabilă a averii, se decide clasarea verificării. Dacă apar elemente noi, cercetarea se reia. Proiectul conţine şi sancţiuni constând în amendă de la 100 la 500 RON (1-5 milioane lei vechi) pentru nedepunerea la termen a declaraţiilor de avere, nepublicarea declaraţiilor de avere etc. Conducerea agenţiei va fi asigurată de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, numiţi de preşedintele României, la propunerea Consiliului Naţional de Integritate, după ce aceştia au promovat un concurs.
Obiecţii privind statutul ANI
Prezentarea pe scurt a noilor prevederi legate de funcţionarea şi atribuţiile Agenţiei Naţionale de Integritate indică, la prima vedere, o preocupare deosebită din partea clasei politice pentru legiferarea instituţiei care se va ocupa de controlul averilor demnitarilor. Totuşi mai este cale lungă până când procesul legislativ legat de înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate va fi încheiat. În plus, cu ocazia dezbaterilor din Parlament e foarte posibil ca o parte din prevederile legislative incluse în proiectul de lege să sufere modificări. De altfel, două dintre partidele politice aflate la guvernare, PNL şi UDMR, au prezentat destul de multe obiecţii la proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei. Potrivit preşedintelui liberal al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, proiectul privind înfiinţarea ANI, adoptat deja de Guvern, ar putea intra în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor chiar la începutul sesiunii de toamnă. Nimic surprinzător până aici. Totuşi, Olteanu a precizat că proiectul de lege iniţiat de PSD în 2004, similar din anumite puncte de vedere, dar cu prevederi mult mai blânde, ar putea şi el să fie adoptat, în cazul în care se va ajunge la o înţelegere între partidele parlamentare şi sunt aduse unele amendamente. În ceea ce priveşte UDMR, reprezentanţii Uniunii au formulat de-a lungul timpului obiecţii, argumentând că Agenţia Naţională de Integritate ar exercita un control excesiv şi că nu ar fi bine să funcţioneze independent, fiind preferabilă subordonarea faţă de Parlament sau faţă de puterea judecătorească.
Situaţia delicată în care se află propunerea legislativă legată de înfiinţarea ANI iese cel mai bine în evidenţă şi din prisma poziţiei adoptate la un moment dat chiar de ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, care a contestat unele prevederi ale legii. La jumătatea lunii iunie, Vasile Blaga a argumentat că, aşa cum este gândită, din moment ce e dotată cu drept de anchetă şi control, Agenţia Naţională de Integritate devine un organism paralel Parchetului.
UE sprijină înfiinţarea ANI
Aflat în inspecţie la Bucureşti, comisarul european pentru justiţie, Franco Frattini, a făcut lobby în favoarea proiectului de lege pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Este foarte probabil ca Frattini să fi fost informat în legătură cu controversele în jurul proiectului de lege. Aşa se explică şi întâlnirea dintre comisarul european şi liderul UDMR, Marko Bela. Cu această ocazie, Frattini a vorbit despre necesitatea adoptării Legii privind Agenţia Naţională pentru Integritate, subliniind faptul că Uniunea Europeană nu doreşte o lege agresivă, ci una care să ajute la redobândirea încrederii cetăţeanului în instituţiile statului.
Totuşi mai e cale lungă…
Proiectul de lege prin care se înfiinţează ANI a întâmpinat o opoziţie puternică încă de la început. Au existat voci critice chiar din interiorul coaliţiei aflate la guvernare. În prezent, proiectul de lege nu se află nici măcar la jumătatea drumului, deşi se doreşte adoptarea lui în Parlament până la prezentarea Raportului de ţară al Comisiei Europene din toamna acestui an. Greu de crezut că se va întâmpla acest lucru. Nu trebuie uitat că Agenţia va monitoriza şi se va autosesiza în cazul apariţiei unor nereguli în privinţa modului de realizare a averilor demnitarilor. În acest context, ce interes au parlamentarii să voteze înfiinţarea unei instituţii puternice, care să le facă probleme în privinţa dobândirii averilor? Din această cauză este mai degrabă posibil ca, atunci când proiectul de lege va ajunge pentru dezbateri în Parlament, acesta să sufere mai multe modificări, unele chiar de substanţă. Aceste modificări nu vor face decât să înmoaie prevederile dure legate de controlul modului de dobândire a averilor.
Nu trebuie uitat ce s-a întâmplat la votul pentru adoptarea Ordonanţei privind modificarea competenţelor Parchetului Naţional Anticorupţie şi transformarea acestuia în Departament naţional de luptă împotriva corupţiei. O situaţie asemănătoare e foarte posibil să se întâmple acum, când la nivel parlamentar se va forma o coaliţie transpartinică şi care va lucra în favoarea propriilor interese cu ocazia dezbaterilor la legea privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate. (D. B.)
