“Chiar dacă RA APPS atrage mai puţin interesul opiniei publice, aceasta nu înseamnă că nu suntem deschişi sau transparenţi ca instituţie.”
Domnule Cristian Vlaicu, în calitate de director general al Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, vă rugăm să ne spuneţi câteva cuvinte despre această instituţie, atât de puţin vizibilă pentru marele public.
Chiar dacă RA APPS atrage mai puţin interesul opiniei publice, aceasta nu înseamnă că nu suntem deschişi sau transparenţi ca instituţie. Avem o serie întreagă de activităţi, din domenii ce pot părea, cel puţin la prima vedere, destul de diferite. O să vă dau doar câteva exemple: administrarea şi întreţinerea imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea Guvernul; a celor cu destinaţie de reşedinţe oficiale sau de protocol, exploatarea în condiţii de eficienţă economică (de pildă prin închiriere) a spaţiilor aflate în administrare, după asigurarea spaţiilor necesare instituţiilor publice centrale etc. Aceasta ar fi partea relativ cunoscută a lucrurilor. În acelaşi timp, regia are activităţi care ţin de domeniul hotelier şi alimentaţie publică. De întreţinere a terenurilor agricole sau forestiere, de valorificare a producţiei obţinute de pe aceste terenuri aflate în administrare. Sau, într-un registru complet diferit, putem menţiona producerea şi emiterea, în condiţiile legii, a paşapoartelor, permiselor de conducere auto, certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor, precum şi a altor documente şi tipărituri cu caracter special. Şi vă asigur că nu am epuizat domeniul nostru de activitate.
Datorită relatărilor din presă, RA APPS este asociat de cele mai multe ori cu discuţiile despre casele de protocol pentru parlamentari şi procesele juridice pe care instituţia pe care o conduceţi le are cu aceştia. Câte litigii aveţi pe rol în momentul de faţă?
Destul de multe, undeva în jur de 800, din care mai mult de două treimi constituie litigii în baza Legii 10/2001. Însă, odată regimul proprietăţii clarificat prin adoptarea legilor proprietăţii, lucrurile au devenit mai uşoare în acest sens.
Sunteţi directorul general al RA APPS de câteva luni. Care au fost/sunt problemele cu care v-aţi confruntat la preluarea funcţiei?
Cred că este o listă destul de lungă. În general, numitorul comun al acestor probleme este faptul că ele vin din trecut, că s-au încetăţenit uneori ca mod de lucru şi opun o rezistenţă foarte mare la schimbare. Însă şi mecanismele, ca şi oamenii, pot fi schimbate şi cred că, în mare parte, am reuşit să depăşesc aceste probleme.
Într-o oarecare măsură, personalul agenţiei pe care o conduceţi reprezintă interfaţa între România şi reprezentanţii oficiali ai altor state sau instituţii internaţionale aflaţi în vizită la noi. Putem face o comparaţie între această meserie şi cea de diplomat?
În anumite limite. Desigur, în cazul personalului regiei nu poate fi vorba de funcţii de reprezentare. În acelaşi timp, suntem conştienţi de faptul că avem o responsabilitate foarte mare, dată tocmai de relaţia directă în care intrăm cu fiecare dintre aceşti oficiali. Trebuie să fim discreţi şi prompţi, în acelaşi timp însă să le intuim foarte bine aşteptările, gusturile şi să fim pregătiţi să le transformăm foarte repede în realitate. Nu suntem diplomaţi, însă trebuie să cunoaştem şi să respectăm normele protocolului diplomatic cu aceeaşi stricteţe.
Personal, v-aţi caracteriza ca fiind mai degrabă un om de partid sau un tehnocrat, având în vedere că numirea dumneavoastră în funcţie s-a făcut pe criterii profesionale, dar sunteţi şi membru PD?
Răspunsul cred că este destul de simplu pentru mine: aici sunt tehnocrat, trebuie să-mi fac meseria cât mai bine în raport cu standardele profesionale ridicate, şi nu cu cerinţe partinice. În acelaşi timp, sunt membru al PD. Şi, oricum, între cele două nu cred că există o contradicţie de fond. Faptul că sunt membru al unui partid nu face decât să mă responsabilizeze şi mai mult pentru maniera în care îmi îndeplinesc atribuţiile.
Cum colaboraţi, în cadrul instituţiei, cu colegii din Alianţă care sunt membri PNL?
În general, cele două partide colaborează bine. Nu cred că eu sunt o excepţie. Suntem într-un parteneriat, avem obiective comune, aşadar, avem tot interesul ca Alianţa să funcţioneze, dincolo de speculaţiile de presă sau eventualele dezacorduri pe anumite detalii.
Domnule Cristian Vlaicu, aţi fost unul din susţinătorii moţiunii “România prosperă, România democrată”. Vă rugăm să ne spuneţi care sunt avantajele trecerii la curentul popular, pe de o parte pentru PD, pe de altă parte pentru electoratul acestuia.
Este destul de simplu. Partidul Democrat încheie în mod firesc o etapă a existenţei sale, asumându-şi o identitate coerentă cu ceea ce este el astăzi. Termenul de popular nu este o etichetă pe care am atârnat-o pentru a da bine, ci am parcurs un proces, la finalul căruia am constatat că în interior suntem preocupaţi de lucruri care ţin mult mai mult de curentul popular decât de social-democraţie. Cât despre avantajele pentru electorat, cred că aş putea să număr o sumedenie de motive, însă ar fi mult mai elocvent să vă spun că Europa de astăzi este o Europă a popularilor. Şi nu mă refer la faptul că este un construct al popularilor, ci la faptul că cetăţenii europeni au cea mai mare încredere în partidele populare, semn că popularii nu vorbesc doar despre avantajele pe care le aduc, ci le şi pun în aplicare.
Interviu realizat de Virginia MIRCEA
Publicat în : Interviu de la numărul 30
