Trei oameni de afaceri au devenit administratorii unicului holding ce produce cupru electrolitic din România. Cuprom a ajuns unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa europeană de profil. Compania a luat, recent, decizia de a se extinde în Serbia, unde caută materii prime pentru cele două fabrici din România.
Baronii cuprului
Cuprom reuneşte sub umbrela sa două dintre cele mai importante fabrici româneşti din metalurgia neferoasă. Este vorba de fosta Phoenix Baia Mare, care este, de fapt, nucleul holdingului, şi de fosta Elcond Zalău. Povestea a început în anul 2003. Doi vicepreşedinţi ai grupului Citibank România, Horia Pitulea şi Horia Simu, împreună cu un avocat, Mircea Stroe, au decis să îşi abandoneze carierele pentru a investi în metalurgia neferoasă. Cei trei au luat un împrumut de 3,6 milioane de dolari, cu ajutorul căruia au cumpărat pachetele majoritare de acţiuni de la cele două companii. În acel moment, atât Phoenix, cât şi Elcond erau la un pas de faliment. Una dintre companii era în patrimoniul AVAB, unde ajunsese din pricina incapacităţii de a-şi achita datoriile. Cealaltă era în portofoliul unui lichidator judiciar, din aceeaşi cauză. Aşa că cei trei oameni de afaceri au reuşit să cumpere societăţile din Zalău şi din Baia Mare la preţuri mult mai mici decât cele de pe piaţă. Mai mult, ei au continuat să se împrumute. Au contractat un credit de 10 milioane de dolari pentru relansarea producţiei şi au început restructurarea celor două societăţi. Efectele s-au văzut imediat.
Cifra de afaceri a „explodat”
Cifra de afaceri însumată a holdingului a crescut într-un singur an de la circa 25 de milioane de dolari la peste 100 de milioane. Cele două fabrici au devenit rentabile, chiar dacă acest lucru a presupus concedieri masive. De pildă, la Elcond, odinioară lucrau peste 3.000 de oameni. Acum, mai lucrează doar 250, iar producţia de cupru este semnificativ mai mare.
Brandurile eşecului
Una dintre cele mai importante decizii a fost renunţarea la vechile branduri, pentru că de mai mulţi ani ele deveniseră sinonime cu eşecul. De pildă, brandul „Phoenix”. Phoenix Baia Mare a fost înfiinţată în anul 1907, ca fabrică de acid sulfuric. În anul 1925, proprietarii companiei au cumpărat fabrica de sticlă din vecinătate, cu o suprafaţă de teren de 45 de hectare. Acolo a fost mutat centrul de greutate al companiei, care a intrat pe piaţa metalurgiei metalelor neferoase. De atunci, în Baia Mare, fabrica produce sârme de cupru, dar şi lingouri de aur şi de argint. La începutul perioadei comuniste, fabrica a fost naţionalizată. După anul 1989, Phoenix a redevenit o societate comercială capitalistă. Managementul dezastruos şi situaţia economică de după prăbuşirea regimului comunist au dus la degradarea situaţiei financiare a firmei din Maramureş, care şi-a pierdut o mare parte din clienţii tradiţionali. O parte a acestora şi-au închis porţile, iar alta a fost câştigată de concurenţa din Vestul Europei. Acum, însă, după formarea holdingului Cuprom, societatea românească a devenit furnizor pentru clienţi occidentali. Este vorba de celebrele companii Pirelli, Hellenic Cables ori Emerson. În prezent, Cuprom Baia Mare are o producţie anuală de 40.000 de tone de cupru, iar Cuprom Zalău are o producţie anuală de 70.000 de tone. Perspectivele sunt de creştere a producţiei, mai ales că, pe pieţele internaţionale, cotaţia cuprului este în creştere. Între timp, noua conducere a decis să investească în cercetare şi în dezvoltare. Noii acţionari au cumpărat şi două institute de cercetare din domeniul metalurgiei neferoase. Este vorba de Ipronef şi de Cepronef. Acestea ar urma să încerce să îmbunătăţească tehnologiile de producere a cuprului electrolitic şi, de asemenea, să facă noi prospecţiuni.
Competiţie pentru accesul la resurse
De altfel, accesul la resurse este una dintre preocupările noilor manageri. Cuprom a reziliat de doi ani şi jumătate contractul de furnizare a curentului electric cu compania de stat Electrica şi a încheiat un contract cu un furnizor privat, care oferă energie electrică la un preţ mai mic şi care a avut capacitatea de a suplimenta cantitatea de energie oferită celor două societăţi. De asemenea, Cuprom a început negocierile cu două companii miniere de stat. Este vorba de Cuprumin Abrud şi de Moldomin Moldova Nouă. Conducerea Cuprom a propus asocierea cu cele două mine de cupru. Firma privată ar urma să investească 150 de milioane de euro pentru modernizarea companiilor, care, în schimb, ar urma să ofere accesul Cuprom la resursele minerale. De fapt, această oportunitate ar putea fi ultima pentru cele două mine de stat. Cuprumin Abrud şi-a închis, de altfel, porţile şi aşteaptă finalizarea negocierilor dintre reprezentanţii Ministerului Economiei şi Comerţului şi cei ai Cuprom. Numai că reprezentanţii Ministerului Economiei au cerut garanţii suplimentare pentru realizarea investiţiilor de 150 de milioane de euro, promise de Cuprom, iar, în plus, ar dori ca în contractul de asociere să fie inclusă o clauză ce prevede păstrarea licenţei de exploatare minieră pentru societatea de stat, chiar dacă asocierea cu Cuprom se va dovedi un eşec.
Pe de altă parte, conducerea Cuprom a decis să investească în Serbia. Compania românească a participat la privatizarea celei mai importante mine de cupru din Serbia. Este vorba de RTB Bor. Mina are, în prezent, peste 3.000 de angajaţi. Numărul acestora va fi suplimentat. Valoarea tranzacţiei este mai mare de 70 de milioane de dolari. Investiţia românească este cea mai importantă din regiunea sârbească Bor, care are în centru un oraş minier cu peste 70.000 de locuitori.
Ofensiva
Intenţiile conducerii companiei Cuprom nu se opresc aici. Pe lângă investiţiile în cercetare şi dezvoltare, cei trei acţionari doresc să creeze şi un fond de investiţii de circa 50 de milioane de dolari. Nu în ultimul rând, cei doi bancheri „convertiţi” în industriaşi iau în calcul, pentru următorii ani, crearea unei bănci, al cărei principal obiect de activitate va fi finanţarea companiilor din cadrul grupului. Cuprom ar putea investi şi în spaţiul ex-sovietic, precum şi în Asia ori în America de Sud. Deocamdată, acestea sunt simple speculaţii, pentru că managerii companiei din Baia Mare au învăţat că, pe această piaţă, trebuie prima dată să facă ceva, iar apoi să comenteze afacerea. Şi asta cu atât mai mult cu cât, după integrarea în Uniunea Europeană, societatea din Baia Mare a intrat pe o piaţă comună cu mai mult de 500 de milioane de oameni, pe care ar putea deveni, în scurt timp, cel mai important jucător de pe piaţa cuprului, în condiţiile în care resursele minerale ar putea fi asigurate pentru Cuprom la preţuri mai bune decât cele pe care trebuie să le plătească investitorii occidentali. Tocmai de aici provin eforturile pentru extinderea imperiului Cuprom, o afacere care ar putea valora în curând de 100 de ori mai mult decât la început.
