Ales în urma cu aproape patru ani “la mustata” în functia de presedinte al Statelor Unite, George W. Bush a avut un mandat în care popularitatea sa a fost în continua fluctuatie. A urcat si a coborât în sondaje; uneori lucrurile pareau ca merg pe un drum înfundat pentru actualul presedinte. Evolutiile recente ale vietii politice interne si internationale indica, pentru George Bush jr. un start bun pentru alegerile prezidentiale de anul acesta, în care spera sa îsi prelungeasca, cu înca patru ani, sederea la Casa Alba. Mai mult decât atât, republicanii si-ar putea consolida pozitiile în Congres si Camera Reprezentantilor daca actualele date sociologice se mentin. Este posibil ca în urmatorul mandat republicanii sa conduca, fara aproape nici o opozitie, SUA, iar democratii sa sufere înca un soc important.
Arestarea lui Saddam, cooperarea Libiei, Siriei si Iranului, ?bile albe? pentru Casa Alba
Dusmanii traditionali ai Americii încep sa dea semne de slabiciune. În Irak nu mai este Saddam. Libia lui Gaddafi face pasi înapoi. Siria ar vrea si ea ?dialog?. Franta, Germania- si Rusia au acceptat reducerea datoriei irakiene. Singura problema ramasa pe agenda este Coreea de Nord însa, în acest ultim caz, Beijingul ar putea juca un rol important.
Pâna si adversarii politici ai actualului presedinte al SUA par a-i aproba strategia de ultima ora. ?Aceasta administratie, care dispretuieste multilateralismul si se lauda cu doctrina sa rigida de preemtiune militara, a demonstrat – aproape fara sa vrea – enormul potential de ameliorare a securitatii noastre nationale prin intermediul diplomatiei?, a declarat John Kerry, unul dincandidatii democrati care lupta pentru nominalizarea la presedintia SUA. La rândul sau, ?Liberation? scrie ca ?vestea buna – pentru toata lumea – este ca diplomatia pare acum sa redevina modalitatea de actiune nr. 1 a Statelor Unite în abordarea amenintarilor?.
Cu siguranta, George Bush câstiga puncte dupa puncte. Atitudinea sa dura, deseori criticata, este, iata, pusa în paralel cu un presedinte cu valente diplomatice nestiute, care stie sa-si joace eficient cartea; un joc atent de imagine care pregateste terenul pentru ramânerea la Casa Alba.
Economia, aliatul cel mai bun al republicanilor
Rata somajului a scazut, în noiembrie, la 6% din populatia activa. Cresterea economica, pe trimestrul al treilea, a atins ritmul cel mai mare din ultimele decenii – 8,2% în ritm anual. Indicele activitatii industriale pentru luna septembrie, dat publicitatii la 1 decembrie, este cel mai bun din decembrie 1983. Iar semnele bune nu par a se opri aici. ?Anul viitor promite sa fie cel mai bun dupa 2000?, spune David Rosenberg, economist-sef la Merrill Lynch.
Rezerva Federala a indicat ca productia industriala a SUA a avansat luna trecuta cu 0,9% – cel mai alert ritm lunar din patru ani. Productia fabricilor, care reprezinta mai mult de patru cincimi din productia industriala totala, a consemnat tot o crestere de 0,9%. Rata de utilizare a capacitatilor a ajuns la 75,7% în noiembrie, fiind cea mai ridicata de dupa septembrie 2002. În acelasi timp, Departamentul american al Muncii a anuntat ca numarul cererilor de somaj înaintate pentru prima data – un indiciu important înainte de raportul privind situatia pe piata muncii – s-a diminuat în mod neasteptat la 353.000, apropiindu-se de minimul din ultimii trei ani înregistrat la începutul lunii noiembrie.
Iar semnele bune ale programelor economice ale lui Bush jr agita spiritele în tabara democratilor. Acestia sperau ca pot repeta figura din 1992, când Bill Clinton l-a învins pe Bush tatal acuzându-l ca nu are programe economice viabile.
Însa acum Bush jr pare a juca o carte mult mai pragmatica. Chiar daca dolarul scade pe pietele internationale, acest lucru nu poate îngrijora deocamdata. Înseamna, spun specialistii, un plus de crestere economica si de locuri de munca.
Dar exista si probleme. Deficitele-record ale bugetului si alebalantei de plati si nu vor putea ramâne la nivelul de 500 de miliarde în 2004 fara ?a ipoteca serios viitorul?, dupa cum a apreciat Alan Greenspan, presedintele Rezervei Federale.Se crede ca abia dupa 2005 ar putea aparea din aceste cauze semne rele pentru economia americana.
O alta lege controversata este cea semnata de George W. Bush prin care se confirma o crestere a serviciilor sanitare pentru pensionari, care presupune un efort bugetar cifrat la 400 de miliarde de dolari pentru urmatorul deceniu, masura criticata dur de democrati. Deocamdata, americanii se arata multumiti de foloasele imediate si spera ca nota de plata care va veni nu va fi atât de mare precum avertizeaza scepticii sau ca aceasta va fi diminuata de rezultatele economice favorabile si de stabilizarea Irakului.
Crestere economicade 4% în 2004
2004 se anunta un an favorabil, din punct de vedere economic, pentru presedintele Bush. Boom-ul economic anuntat pentru acest an prevede o crestere depeste 4% în Statele Unite, 1,7% în Japonia, 8% în China. Numai Europa nu se înscrie în aceasta relansare fulminanta. Daca dolarul se depreciaza prea mult, sau prea rapid, va face posibila propagarea relansarii si în Europa si Japonia, apoi si în alte zone ale lumii. Cert este ca Washington-ul poate privi cu detasare spre Europa. O scadere dramatica a monedei americane spre 1,40 de dolari pentru un euro îi va dezavantaja în primul rând pe europeni.
Companiile americane în profit
Actiunile companiilor americane au încheiat un an extrem de favorabil, iar pentru 2004 analistii preconizeaza o crestere situata în jurul a 10%. Indicele Dow Jones a obtinut o crestere de 25%, cea mai buna din 1996, Nasdaq a crescut cu 50%, iar Standard & Poor’s 500 cu 26%.
Philip Roth, analist la societatea Miller Tabak & Co., se asteapta ca principalii indici bursieri sa avanseze cu 5-10% si sa atinga maximul anual în primul semestru din 2004. În opinia lui Ned Riley, responsabil cu strategia investitiilor la State Street Global Advisors, piata are potentialul unei cresteri pe termen lung, iar Dow Jones si Standard & Poor’s 500 vor avansa cu câte aproximativ 15% în anul curent.
Ce fac democratii ?
Partidul Democrat, al fostului presedinte Clinton, a înregistrat, în ultimii ani, esec dupa esec. Ultimul punct negativ notabil a fost când a pierdut majoritatea în Congres, în 2002.
Pentru a încerca sa restabileasca un minim echilibru, democratii îsi pun speranta, pentru alegerile din noiembrie, în candidatura la presedintie a lui Howard Dean, unul din adversarii razboiului din Irak si fost guvernator al statului Vermont. De altfel, atitudinea fata de razboiul din Irak a fost cea care a divizat Partidul Democrat. Acesta a fost împartiti în doua tabere, care s-au anulat una pe cealalta în efortul de redresare a partidului. Tactica Casei Albe a reusit pe deplin. Democratii au fost redusi la tacere, sugerându-se ca unii dintre ei, prin pozitii declarat pacifiste, nu ar sprijini razboiul împotriva terorismului care a afectat grav America si deci, nu sunt patrioti. Presedintele Bush nu s-a sfiit, indirect, sa îi acuze când spunea ?Cine nu este alaturi de noi împotriva teroristilor, este, de fapt, de partea acestora?. Iar democratii au votat în Congres în favoarea razboiului, dar ulterior au criticat interventia din Irak. Aceeasi pozitie a avut-o, printre altii, Hilary Clinton, taxata prompt de republicani dupa ce fosta prima doamna s-a alaturat adversarilor razboiului.
Singurul dintre candidatii democrati la presedintia Americii care s-a opus razboiului din Irak a fost Howard Dean, cel care pare acum a fi principalul contracandidat al lui Bush. Dean se bucura de sprijinul declarat al lui Al Gore, candidatul perdant al democratilor de acum patru ani si fostul secondant la Casa Alba al lui Bill Clinton.
Republicanii câstigateren
Datele privind alegerile din noiembrie sunt deocamdata partiale. Ele indica însa un posibil scenariu. Bush are sanse mari sa îsi treaca în cont înca un mandat la Casa Alba. Sondajele îi sunt net favorabile. Pentru democrati însa, campania prezidentiala reprezinta ultima sansa. Sansele acestora sunt destul de limitate, atât pentru Congres, cât si pentru Camera Reprezentantilor. Deocamdata, în februarie, urmeaza ca Dean sa obtina sprijinul propriului partid pentru a putea intra, într-adevar, în cursa pentru Casa Alba. Iar apoi va putea sa formuleze public acele întrebari la adresa lui George Bush, care considera el ca îl vor pune pe acesta din urma în dificultate. Iar chestionarea actualului sef al Casei Albe va începe, inevitabil, de la Irak si de la armele de distrugere în masa ale lui Saddam. Situatia economica si facilitatile pentru diferitele categorii sociale nu pot intra în calculele electorale ale democratilor deoarece acestea sunt pozitive pentru actualul presedinte.
Publicat în : Cover story de la numărul 10
