Steven Blockmans este senior research fellow și șef al departamentului de studii privind politica externă a Uniunii Europene la Centre for European Policy Studies din Bruxelles. Expertiza sa se afla la intersectia a două domenii: legislația internațională și legislația UE referitaore la buna guvernare. Steven Blockmans este profesor de drept comunitar de la Universitatea din Amsterdam și profesor invitat al Universității din Leuven. A publicat numeroase studii referitoare la politica externă comună a Uniunii Europene și la rolul Uniunii în guvernarea globală. A lucrat câțiva ani ca expert al Comisiei Europene în direcții precum DG Relex și direcția de politică externă. Printre cărțile publicate de Steven Blockmans: «The European Union and Its Neighbours – A Legal Appraisal of the EU’s Policies of Stabilisation, Partnership and ntegration», Cambridge University Press 2006 și «The European Union’s Relations with the Western Balkans», Cambridge University Press, 2007. Dup dezbaterea organizată de International Press Association la Bruxelles, despre semnificațiile geopolitice și geoeconomice ale Parteneriatului Estic, Steven Blockmans a avut amabilitatea să acorde un interviu în exclusivitate revistei Cadran Politic.
Ucraina a anunțat că abandonează ideea semnării unui acord de asociere la Uniunea Europeană. Cum afectează acest gest diplomatic al Ucrainei Parteneriatul Estic?
Parteneriatul estic presupune o politică regională eterogenă a Uniunii Europene prin care anumite state au fost deja incluse în așa –numite structuri strategice, dar care nu pot participa la nivelul pe care și l-ar dori Bruxelles-ul. Cazurile Belarus, Azerbaidjan și Armenia sunt grăitoare în acest sens. În ceea ce privește Ucraina, după semnalul lansat de guvernul de la Kiev privind abandonarea procesului de asociere la UE, toate privirile sunt ațintite acum spre președintele Yanukovici. El are în mână acum cheile politicii externe ucrainene. Refuzul de a se orienta ser un acord de asociere cu UE îl face să pare inconsecvent, ținând cont căm cu ceva timp în urmă declara sus și tare că una din prioritățile politice ale Ucrainei este apropierea de structurile europene și semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană. Acum vedem că și-a întors din nou fața spre Rusia. Pe de altă parte, este de înțeles atitudinea ambiguă a președintelui Ucrainean. Dacă ne uităm la sondajele de opinie din Ucraina, opinia publică de acolo este împărțită aproape egal între cei care vor o apropiere de UE și cei care vor să rămână într-o relație strânsă cu Rusia. Or, având în vedere că urmează alegeri prezidențiale în 2015, Viktor Ianukovici nu riscă mergând spre o altă direcție de politică externă care i-ar putea aduce dezavantaje electorale. Până la un punct pot fi înțelese și îngrijorările Kremlinului legate de o eventuală asociere a Ucrainei la UE. Pentru Moscova, Ucraina reprezintă legătura industrială cu zona Donetsk și cu heartland-ul agricol, marele grânar ucrainean, care hrănește Rusia. Este o moștenire pe care Moscova nu vrea să o piardă. Rusia are mari interese economice și industriale în Ucraina. Scăpând din cleștele Moscovei, Ucraina ar aduce Rusiei imense deservicii de proiecție geopolitică.
Care ar fi semnificația principală a summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius? Cum trebuie perceput el în ansamablul politicilor europene de vecinătate?
O reușită de ansamblu, prin derularea acordurilor de asociere cu diverse state estice în cadrul Parteneriatului Estic, ar arăta lumii că Uniunea Europeană deține puterea normativă (puterea valorilor ei democratice și a normelor ei) pe care și-o asumă, și care a devenit instrument principal al politicii sale externe. Alte centre de putere – Statele Unite, China – se așteaptă ca Uniunea Europeană să fie capabilă să își stabilizeze vecinătatea imediată, să aducă în acea zonă pacea și prosperitatea, adică o acțiune care constituie de mult timp crezul fundamental al UE. Acest crez a constituit dintotdeauna instrumentul cu care UE și-a hrănit și și-a impus imaginea propriei politici externe pe scena mondială. În plan secund, Parteneriatul Estic aduce și avantaje economice care își vor da roadele în timp, prin deschiderea piețelor, chiar dacă pe termen scurt avantajele vor fi asimetrice din punct de vedere al UE. Pe termen mediu și lung, o asemenea perspectivă a cooperării cu statele din Parteneriatul Estic ar oferi, spre exemplu, bune oportunități firmelor germane, poloneze și austriece, care ar fi devenit mai active în Ucraina. Există avantaje. Putem spori mobilitatea persoanelor, am putea coopera mai bine în chestiuni care țin de securitate, cum ar fi combaterea traficului de ființe umane și rețelele crimei organizate. Uniunea Europeană ar putea beneficia de avantajele participării forțelor militare ale Ucrainei la operațiuni din cadrul politicii europene comune de apărare și securitate, în special pentru misiuni în alte zone geografice. Deci ar fi o sumă de beneficii pe care Uniunea Europeană le-ar putea avea în urma acestui parteneriat. Ucraina este o țară mare ca întindere geografică și ca pondere demografică în estul Europei. Are un masiv potențial economic.
Într-un fel de balet diplomatic, pentru a justifica repoziționarea în raport cu Uniunea Europeană și Rusia, și parcă pentru a încerca să concilieze două tendințe contrarii în opinia publică ucraineană (cea pro-europeană și cea pro-rusă), președintele ucrainean Viktor Ianukovici a avansat chiar ideea unei așa-numite trilaterale de negociere în cadrul Parteneriatului Estic. Le-a propus oficialilor de la Bruxelles să includă Rusia în negocierea proceselor de asociere ale diferitelor state din estul Europei la UE. Cum apreciați această inițiativă?
Nu cred ca Uniunea Europeană ar trebui să intre într-un joc politicianist la presiunile Moscovei. UE a avut întotdeauna o atitudine de deschidere și de dialog cu statele din Parteneriatul Estic, cu prezentarea tuturor avantajelor puse pe masa negocierilor de către Bruxelles. Le-a fost lăsată libertatea de a alege și a discuta pe tema asocierii cu statele vecine. Cred că ar fi greșeală să intrăm în logica unei strategii pe care Moscova o folosește pentru a declașa tot felul de conflicte politice între Uniunea Europeană și diverse state din Parteneriatul Estic. A începe să intrăm într-o formulă de tip trilateral – UE, statul asociat, și Rusia – când se pune problema unor negocieri, nu înseamnă altceva decât a invita diavolul la msă, cum se spune. O asemenea formulă ar înrăutăți și mai mult condițiile Parteneriatului Estic. Nu cred că o asemenea ipoteză lansată de Ucraina, de a invita Rusia la negocierile Parteneriatului Estic, ar avea un viitor.
