Infrastructură, telecomunicaţii, energie, dar şi schimburi culturale. Acestea au fost domeniile cheie care au fost ţintite de oficialii de la Bucureşti cu ocazia a ceea ce ar putea fi numit un adevărat desant asupra Chinei. Terenul a fost pregătit în primăvară, de Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, pentru ca, recent, o întreagă delegaţie guvernamentală, condusă de premierul Victor Ponta, să ia cu asalt Beijingul. Şi nu numai
Tatonarea pieţei chineze a început în luna mai, când ministrul Energiei, Constantin Niţă, s-a aflat la Beijing pentru a participa la a treia ediţie a Forumului de Afaceri Chino – Român.
“Interesul nostru pentru investitorii chinezi este foarte mare, având în vedere schimburile comerciale existente, de peste 3,16 miliarde de dolari, care ne dau speranţa că putem să acţionăm împreună mai bine pentru viitor”, a spus ministrul în faţa celor peste 100 de investitori chinezi prezenţi la forum.
“Eu am anii, tu ai banii, suntem ca americanii”
Este versul unui cântec de acum vreo zece ani, care reuşise să spargă toate topurile muzicale autohtone. Cam aşa au stat lucrurile şi acum, cu deosebirea că nu era vorba de americani, ci de marele popor chinez. Concluzie îndreptăţită, dacă este să luăm în calcul modul cum li s-a adresat oamenilor de afaceri chinezi Constantin Niţă, citat de Radio China International: “Noi avem oportunităţi de afaceri, avem proiecte, dumneavoastră aveţi bani. Important ar fi să unim cele două elemente care pot conduce la câştig pentru toată lumea”.
Şi, după această introducere care nu a încercat să ascundă că este vorba de o dragoste din interes, delegaţia României a început să le prezinte chinezilor strânşi în sala de la Beijing proiectele cu care speră să-i ademenească: centrala nucleară de la Cernavodă, centralele de pompaj de la Tarniţa şi Măcin, viitoarea hidrocentrală de pe Dunăre de la Turnu Măgurele, modernizarea hidro şi termocentralelor aflate în funcţiune. O altă momeală aruncată cu prilejul acestei partide de pescuit de crap chinezesc a fost viitoarea listare la Bursa de Valori Bucureşti a unor pachete minoritare ale companiilor din sectorul energetic – Hidroelectrica (10%), Complexul Energetic Oltenia (15%), Electrica distribuţie-furnizare (51%), Nuclearelectrica (10%), şi Complexul Energetic Hunedoara (51%).
Vine artileria grea
Acesta a fost episodul Niţă, adică “buzduganul”. La finele lunii iunie în China a sosit însă artileria grea, câtă frunză, câtă iarbă, “ostilităţile” fiind conduse chiar de primul ministru Victor Ponta. Pe tărâm chinez, delegaţia României a ajuns după ce străbătuse deja mai multe ţări cu mare potenţial economic din zona asiatică – Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan dar și Hong Kong.
La Beijing, primire pe măsură. Limuzine, covor roşu şi întâlniri oficiale cu premierul Li Keqiang, dar şi cu preşedintele Xi Jinping. Ocazie numai bună pentru premierul român de a le propune acestora ca relaţia dintre România şi China să fie ridicată la nivel de parteneriat strategic, în contextul în care anul viitor vor fi marcaţi 65 de ani de relaţii diplomatice bilaterale.
“Noi am propus, în cursul întâlnirilor şi cu preşedintele, şi cu primul-ministru, ridicarea relaţiei dintre România şi China la nivelul cel mai înalt pe care îl are România, acela de Parteneriat strategic. Sunt câteva ţări cu care avem un parteneriat strategic şi ne-am dori să avem un parteneriat strategic şi cu China. Un asemenea parteneriat strategic presupune multe domenii, pornind de la colaborarea politică, evident cea economică este cea de substanţă, dar şi cea culturală, educaţie şi alte domenii. Şi preşedintele, şi primul-ministru au spus că apreciază foarte mult această propunere, că o văd cu ochi foarte buni şi că, evident, intrăm în procedura de analiză, o procedură diplomatică standard pentru a o finaliza”, a spus Victor Ponta într-o declaraţie de presă susţinută la Beijing.
Şi tot atunci a făcut şi un prim anunţ referitor la schimburile culturale dintre cele două ţări: “Vreau ca în acest an să deschidem la Beijing Institutul Cultural Român şi să mărim numărul de burse pentru români ca să studieze în China”.
Rolul strategic al Portului Constanţa
Dar adevărata miză a vizitei o reprezenta nu colaborarea culturală şi universitară, ci cea economică. Primul ministru a afirmat că, în opinia sa, România ar putea reprezenta pentru China o adevărată poartă de intrare în Europa, iar în această situaţie ar putea fi atrase investiţii importante în ţara noastră.
“Pentru ei, Europa e doar o parte a lumii, nu e aşa, centrul lumii, cum credem noi, dar e o parte importantă, şi dacă noi reuşim să-i convingem, cum i-am convins până prin anii 2005, că România poate fi cea mai bună poartă de intrare, şi la propriu, prin portul Constanţa, şi la figurat, în Europa, o parte din investiţii ar putea să vină prin România”, a afirmat premierul. El a dat ca exemplu un program de finanţare în valoare de 10 miliarde de dolari pentru ţările din Europa Centrală şi de Est, lansat în 2012 de guvernul de la Beijing.
“Deocamdată România este prima ţară care a şi reuşit, cu un proiect, de 70 milioane de euro, pentru sisteme de comunicaţii. Însă avem multe alte proiecte. Sunt împreună cu ministrul Energiei, cu ministrul Marilor Lucrări, domnul Şova, şi dacă din zece proiecte pe care le prezentăm se finanţează două sau trei, e deja un lucru foarte mare”, a explicat Victor Ponta.
Şi, cum discuţia ajunsese în această zonă a proiectelor din domeniul energiei, primul ministru nu a ratat ocazia de a le reaminti chinezilor disponibilitatea, afirmată de Constantin Niţă în primăvară, de a colabora cu partea chineză în ceea ce priveşte reactoarele trei şi patru ale centralei nucleare de la Cernavodă, arătând că partea română este dispusă să cedeze pachetul majoritar de acţiuni, în cazul în care există un interes concret în finalizarea investiţiei.
Dar nici cei doi giganţi mondiali în domeniul telecomunicaţiilor Huawei şi ZDE, care au deja investiţii în România, intenţionând să le extindă, nu au fost uitaţi, primul ministru având întrevederi cu conducerile acestora.
Nu puteau să lipsească nici contactele care vizează proiecte de infrastructură. Victor Ponta a precizat că sunt proiecte ce privesc construcţia de autostrazi, canalul Siret-Bărăgan, portul Constanţa, unde companiile chineze deja au fost informate, precizând că el “dă impulsul politic” la nivel de prim-ministru.
De altfel, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Dan Şova, a semnat cu reprezentanţii Băncii de Dezvoltare a Chinei un acord cadru de cooperare şi planificare pentru dezvoltarea economică durabilă a celor două ţări. Acordul prevede consolidarea cooperării dintre România şi China prin stimularea colaborării eficiente dintre companiile de stat şi private din cele două ţări. Dan Şova a participat la Forumul Liderilor Locali din China şi Europa Centrală şi de Est, de la Chongqing.
Cooperare la nivel local
Şi nu numai la nivel central s-au semnat acorduri bilaterale, ci şi la nivel local. Reprezentanţii judeţului Ilfov şi cei ai municipiilor Piteşti şi Bucureşti au semnat câte un memorandum de înţelegere pentru cooperare economică şi comercială între Chongqing şi entităţile administrativ-teritoriale pe care aceştia le reprezintă. Primarul municipiului Giurgiu, Nicolae Barbu, a semnat un acord cadru pentru cooperare între zona liberă a municipalităţii Chongqing şi cea a oraşului de pe malul Dunării.
Rezumând, cu prilejul desantului românesc în China s-au semnat multe documente, s-au purtat multe discuţii tete-a-tete. Rămâne să vedem rezultatele. Oricum, este de remarcat scurta caracterizare făcută de premierul Victor Ponta Chinei şi relaţiilor României cu această ţară: “Este un sistem economic în care şi statul joacă un rol important. O ţară al cărei prim-ministru este primit de preşedintele şi de prim-ministrul Chinei este o ţară care poate fi considerată parteneră pentru China”.
