Home » Politică externă » Disputa dintre America si Islam

Disputa dintre America si Islam

Imaginea Statelor Unite ale Americii se degradeaza în continuu în lumea musulmana. Mai multe sondaje date recent publicitatii la Washington au surprins aceasta realitate si conduc implicit la crearea a numeroase scenarii.

Dincolo de explicatiile date de diferiti politologi americani, realitatea este ca nu SUA este cea care are o imagine proasta în ochii arabilor, ci întreg Occidentul. Este vorba de doua lumi diferite, de doua civilizatii care nu au prea multe lucruri în comun. Poate acesta este punctul de unde ar trebui sa înceapa dezbaterea pe aceasta tema. ŞI mai ales punerea la punct a unei strategii coerente pe termen mediu si lung.

Ciocnirea culturilor. Dar nu numai…

Imaginea Statelor Unite ale Americii se degradeaza în continuu în lumea musulmana. Mai multe sondaje date recent publicitatii la Washington au surprins aceasta realitate si conduc implicit la crearea a numeroase scenarii.

Dincolo de explicatiile date de diferiti politologi americani, realitatea este ca nu SUA este cea care are o imagine proasta în ochii arabilor, ci întreg Occidentul. Este vorba de doua lumi diferite, de doua civilizatii care nu au prea multe lucruri în comun. Poate acesta este punctul de unde ar trebui sa înceapa dezbaterea pe aceasta tema. ŞI mai ales punerea la punct a unei strategii coerente pe termen mediu si lung.

Sondaje socante la Washington

Statele Unite trebuie sa-si revizuiasca politica de comunicare fata de lumea araba si musulmana, daca vor sa-si refaca o imagine care se deterioreaza rapid, se arata într-un raport elaborat de un grup de personalitati, la cererea Congresului american.”Ostilitatea fata de America a atins un nivel socant” în mare parte a acestor tari, conform documentului de 80 de pagini, prezentat de presedintele grupului, Edward Djerejian, fost ambasador în Siria si în Israel si fost adjunct al secretarului de Stat, specialist în Orientul Mijlociu. “Este nevoie nu de o simpla adaptare tactica, ci de o transformare radicala, strategica, a comunicarii americane”, subliniaza raportul elaborat de 15 experti, în principal fosti diplomati, cadre universitare sau personalitati din lumea afacerilor.

Raportul atrage atentia asupra necesitatii pregatirii unui numar mai mare de diplomati vorbitori de araba si alte limbi de circulatie în lumea musulmana, pentru ca acestia sa poata participa mai activ la dezbaterile publice locale”. Prea des sîntem absenti de la dezbateri”, subliniaza documentul citat.

Studiul realizat de <pew< <research<=”” Center-, un organism de referinta din punct de vedere al sondajelor de opinie, a aratat ca procentul de populatie care are o parere pozitiva despre Statele Unite este în scadere accentuata în Iordania, Liban, Maroc, Indonezia, Turcia sau Pakistan.</pew<>

Un alt raport, elaborat de General Accounting Office (GAO), organism de gestionare administrativa din cadrul Congresului, publicat, la începutul lunii septembrie, a criticat faptul ca diplomatii nu cunosc suficiente limbi straine, dar si faptul ca exista o lipsa serioasa de coordonare între anumite programe de comunicare.

Raportul prezentat de Djerejian arata ca cele 25 de milioane de dolari consacrate de Statele Unite politicii de comunicare în aceste tari sînt departe de a fi suficiente.

În document se cere “ca subfinantarea periculoasa si absurda a diplomatiei publice americane sa ia final imediat, în aceasta perioada dificila”.

Reorganizare si concedieri

Comisia presedintelui Bush pe probleme de diplomatie a sugerat o reorganizare majora a guvernului federal, alocarea a sute de milioane de dolari si crearea unei noi functii speciale în Cabinet, relateaza saptamânalul “Newsweek”. Autorul articolului este chiar mai dur si spuneca cel care ar trebui sa fie primul concediat esteWilliam Boykin, general în armata SUA si care recent a fost numit într-o înalta functie din cadrul Ministerului american al Apararii. În decursul ultimilor doi ani, Boykin, spune saptamânalul american, a tinut sa vorbeasca în repetate rânduri grupurilor crestine evanghelice, descriind lupta cu liderii razboinici musulmani si subliniind ca dusmanul Americii este un “inamic spiritual, pe nume Satana.” Dusmanul va fi înfrânt, doar “daca se va lupta împotriva lui, în numele lui Iisus”. “Pozitia pe care o ocupa actualmente generalul Boykin (aceea de subsecretar pe probleme de informatii) îl obliga practic pe acesta sa aiba contacte permanente cu oficiali pakistanezi, afgani, indonezieni si din alte state musulmane ale lumii. Întrebarea este daca va fi el eficient în stabilirea unor relatii de lucru strânse cu toti acesti oficiali, care au auzit comentariile sale facute la adresa religiei lor. Este oare o persoana capabila sa analizeze obiectiv rapoarte si informatii despre societatile musulmane, despre diferenta dintre moderati si extremisti, sa perceapa distinctiile dintre diversele grupari fundamentaliste? Sau se uita la toate acestea si spune….Satana?”, mai scrie “Newseek”.

Administratia americana are nevoie de noi strategii de comunicare

Washingtonul trebuie sa comunice mai eficient, iar crearea unei noi agentii ar putea fi utila în “razboiul de idei” despre combaterea terorismului, a declarat secretarul american al Apararii, Donald Rumsfeld, într-un interviu publicat de “Washington Times”.

“Ne confruntam cu un razboi al ideilor, similar luptei globale împotriva terorismului. Dar, de cele mai multe ori, nu reusim sa comunicam eficient”, a spus demnitarul american. Rumsfeld a propus înfiintarea unei agentii care sa gestioneze campaniile de comunicare ale administratiei americane si care sa se implice în “razboiul de idei” pe scena internationala, limitarea informatiilor care promoveaza terorismul sau extremismul si îmbunatatirea sistemului educational.

Concluzii

În primul razboi din Golf, în 1991, americanii au încercat sa îi convinga pe irakieni sa fie de partea lor în lupta contra lui Saddam. Afisele parasutate de trupele speciale si-au atins tinta, teritoriul irakian, însa nu au gasit cui sa comunice mesajul lor. Specialistii în limba irakiana de la Pentagon au folosit în textul scris literele arabe, nu însa si modalitatea corecta pentru ca acesta sa poata fi citit.

“Problema de irakiana” a celor de la Pentagon releva ca la Washington nu se detin elementele concrete pentru a putea comunica. Dincolo de diferentele evidente între civilizatia musulmana si cea ocidentala, Washingtonul are aceasta problema punctuala de rezolvat : crearea unor specialisti în lumea musulmana care sa stie ce sa comunice si mai ales sa se gândeasca la modul de a gândi al acestora.

Problema pe care o are America în Irak nu este problema Administratiei Bush în mod special, decât poate din motivul punctual al razboiului. Întreg Occidentul are o problema în lumea musulmana. “Ciocnirea civlizatiilor” descrisa de Samuel Huntington reprezinta, în mod evident, chintesenta problemei din lumea araba în general si Irak, în special fata de lumea libera si prospera identificata ca fiind Ocidentul capitalist.

Ocidentalii în general trebuie sa înteleaga ca musulmanii au alte tipare de gândire decît ei. Ceea ce reprezinta simbolul lumii occidentale este de neacceptat si chiar o blasfemie în lumea musulmana.

Americanii în special si occidentalii în general trebuie deci sa înteleaga ca aceasta lume nu o pot schimba prin forta. În primul rând trebuie sa o înteleaga si mai apoi sa încerce sa o sprijine, dar nu printr-o implicare directa, ci poate mai curând, prin sprijinirea cercurilor moderate, laice, care înteleg ca Islamul are nevoie de reforma. Daca vor prefera forta, atunci rezultatul va fi unul devastator pe termen lung. Iar faptul ca musulmanii vor deveni în câtiva zeci de ani o rasa importanta pe pamânt indica faptul ca o strategie în acest sens este urgenta.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 9

© 2010 REVISTA CADRAN POLITIC · RSS · Designed by Theme Junkie · Powered by WordPress