„Doresc ca vama să fie o instituţie publică lucrând în folosul societăţii şi nu o «societate comercială» generatoare de prosperitate pentru anumiţi indivizi, şi sunt convins că voi reuşi în demersul meu.“
Domnule Dorel Fronea, aţi fost numit în luna septembrie a anului trecut la conducerea Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti. Care sunt calităţile care v-au recomandat pentru această funcţie?
Cred că principalul criteriu a fost profesionalismul şi un summum de factori. Lucrez în instituţia vămii de opt ani, iar CV-ul meu conţine mai multe studii postuniversitare în ţară şi în Marea Britanie cu specializare în securitate şi administraţie publică, cel mai important fiind cel de manager public absolvit în cadrul programului PHARE Young Professional Scheme. Importante au fost de asemenea rezultatele pe care le-am obţinut la Biroul Vamal Ploieşti prin revigorarea ritmului de muncă, scăderea timpilor de aşteptare în vamă şi o îmbunătăţire a performanţelor. În timpul cursurilor postuniversitare, mi-am dorit să ajung în postura de a conduce o direcţie vamală pentru a arăta că se poate conduce într-un mod mai eficient, care să diminueze corupţia, să aducă mai mulţi bani la buget şi care în acelaşi timp poate să genereze un climat de comunicare şi deschidere în interiorul instituţiei şi mai multă transparenţă şi încredere între instituţie şi societate. Doresc ca vama să fie o instituţie publică lucrând în folosul societăţii şi nu o „societate comercială“ generatoare de prosperitate pentru anumiţi indivizi şi sunt convins că voi reuşi în demersul meu.
Care a fost agenda dumneavoastră la numirea în funcţie?
Trebuie să vă spun că Direcţia Vamală Bucureşti desfăşoară 40% din operaţiunile Autoritatii Naţionale a Vămilor. Pentru a înţelege mai bine ce reprezintă Direcţia Regională Vamală Bucureşti în cifre, vă dau un singur exemplu: în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2005, veniturile încasate de Autoritatea Naţională a Vămilor s-au cifrat la suma de circa 16,3 miliarde RON, reprezentând 33% din veniturile colectate la bugetul de stat în cursul anului trecut. Un calcul simplu ne arată că DRV Bucureşti a adus la bugetul de stat în anul 2005 6,52 miliarde RON (adică 13,2% din veniturile colectate la bugetul de stat în cursul anului trecut). În paranteză fie spus, doar în primele 7 luni ale anului 2006 DRV Bucureşti a adus la bugetul de stat cu aproximativ 259 milioane euro mai mult decât în perioada similară a anului 2005.
Principiile de conducere după care conduc Direcţia Regională Vamală Bucureşti sunt: transparenţa actului decizional, eficienţă, eficacitate, cooperarea interinstituţională şi transformarea DRV Bucureşti într-un partener, în respectul legii, al agenţilor economici pentru consolidarea mediului de afaceri din Bucureşti.
Agenda mea a conţinut şi conţine obiectivele cerute de conducerea ANV: creşterea procentului de proceduri simplificate de la 4% la 40% până la 1 ianuarie 2006, acesta fiind un obiectiv asumat prin programul de guvernare. Deşi la momentul la care am preluat conducerea Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti aceasta era pe ultimul loc, acest obiectiv l-am îndeplinit la termen.
Un alt punct din agendă priveşte combaterea traficului cu mărfuri contrafăcute. În ultimul trimestru al anului trecut am avut reţineri duble faţă de primele trei trimestre. Pentru a înţelege mai bine această prioritate, vă voi spune, fără a intra în detalii tehnice, că traficul cu produse contrafăcute aduce prejudicii pe trei segmente importante: pe de o parte deţinătorului dreptului de proprietate intelectuală, bugetului de stat şi, nu în ultimul rând, cumpărătorului ce este înşelat în privinţa calităţii bunului achiziţionat.
Încasările la bugetul de stat au crescut constant. Astfel, dacă în primele nouă luni ale anului 2005 creşterea la bugetul de stat ianuarie-septembrie 2005 comparativ cu ianuarie-septembrie 2004 a fost de doar 8,5%, în lunile octombrie-decembrie 2005 comparativ cu octombrie-decembrie 2004 creşterea a fost de aproximativ 23%, acest procent crescând pentru primul semestru al anului 2006 comparativ cu 2005 la 26,29%. Pentru a înţelege ce înseamnă această creştere la bugetul de stat, vă spun că mă refer la o creştere cu aproximativ 259 milioane euro (primul semestru 2006 comparativ cu primul semestru 2005).
Diminuarea corupţiei. Deşi este greu de cuantificat, vă pot da o statistică. Dacă prin absurd am considerea că procentul de corupţie este de sută la sută, procentul actual de lucru prin procedură simplificată de 40% arată la un calcul simplu că avem o diminuare cu 40% a corupţiei prin eliminarea contactului dintre lucrătorul vamal şi agentul economic.
Pe lângă obiectivele materiale, mi-am asumat şi obiective de ordin moral, pentru a crea modele. Şefii birourilor şi direcţiilor în trecut erau priviţi ca nişte mici zei, la care se ajungea foarte greu; cuvântul lor nu se punea la îndoială, iar vameşii erau puţin timoraţi când aveau de făcut un control la un transport, ca nu cumva prin acel control să-l deranjeze pe şef. Eu am impus un alt stil: obţinerea de rezultate. Nu m-au interesat nume de societăţi comerciale, agenţi economici sau transportatori. Pe mine mă interesează ca lucrătorii vamali să-şi facă treaba pentru care sunt angajaţi. Sunt adeptul elementului surpriză. Când vameşul te vede în spatele lui în timpul când efectuează un control, e bulversant pentru el. Înţelege că obţinerea de rezultate nu este doar un slogan pe hârtie. Tot cu scopul de a obţine rezultate bune am instituit un mod de comunicare cu şefii de birouri vamale. Astfel, ne întâlnim în fiecare zi de luni la sediul Direcţiei Regionale Vamale pentru a analiza rezultatele şi pentru a monitoriza modul de îndeplinire a obiectivelor.
Aţi vorbit mai devreme despre proceduri simplificate. Ce sunt acestea?
Sunt o modalitate prin care unii agenţi economici sunt vămuiţi la sediul lor. Este vorba despre agenţii economici cu bonitate, care îndeplinesc cumulativ trei condiţii: au peste 100 de declaraţii vamale într-un an calendaristic, nu au debite la bugetul de stat şi nu au abateri de la legislaţia vamală.Sunt societati mari gen Renault, Nissan, Practiker, mari societăţi de leasing ş.a.m.d. În ce constă? Practic mijlocul de transport încărcat cu marfă în loc să sosească la biroul vamal se duce direct la sediul importatorului unde aşteaptă timp de trei ore o eventuală intervenţie a inspectorului vamal. Dacă în acest interval de timp biroul vamal nu intervine, agentul economic îşi întocmeşte declaraţia vamală şi poate dispune de marfă fără a fi supus controlului vamal. Pentru a evita anumite “tentaţii” şi a elimina suspiciunile de corupţie, la nivelul DRV avem echipaje mobile care stau în trafic, în puncte fixe sau mobile, care pot oricând să efectueze controale pe traseu, la sediul importatorului sau la depozite.
Ce măsuri aţi luat pentru diminuarea corupţiei?
Am limitat la maximum corupţia organizată. Am căutat să “obturez” toate conductele generatoare de mită prin întărirea controalelor la agenţii economici importatori cunoscuţi că se află în această reţea, prin schimbarea din funcţii a unor şefi de puncte vamale sau a unor lucrători vamali asupra cărora planau suspiciuni de corupţie, prin întărirea şi intensificarea controalelor inopinate în punctele de trecere frontieră sau birouri vamale şi controale în trafic. Practic acesta a fost şi este principalul demers ce m-a ajutat şi mă ajută să ridic nivelul încasărilor la bugetul de stat.
Cum abordaţi sectorul resurse umane în problema corupţiei?
Am pus mare accent, de când mă aflu la conducerea acestei instituţii, pe managementul resurselor umane. Şi am aplicat un principiu pe care l-am învăţat la studiile din Marea Britanie HM Customs and Revenue “Omul potrivit la locul potrivit care să facă munca potrivită”. Practic trebuie găsită partea bună la fiecare lucrător. Am privit managementul resurselor umane ca pe un puzzle – dacă un element nu se potriveşte, se blochează tot. Am căutat ca imaginea mea să se identifice cu cea a vămii şi să elimin compromisurile din activitatea DRV Bucureşti.
Totodată, pornind de la principiul că un om educat este un om puternic, am întărit componenta perfecţionării personalului prin intensificarea şi diversificarea şedinţelor de perfecţionare.
În ce relaţii sunteţi cu vămile din ţările vecine?
Din punct de vedere al cooperării instituţionale şi transfrontaliere avem o relaţie deosebită cu Direcţia regională vamală Ruse care controlează întreaga frontieră dunăreană, şi în general cu autoritatea vamală bulgară. Astfel, până în acest moment am avut o serie de 5 întâlniri bilaterale atat în Bulgaria, cât şi în România.
Cât de pregătită este Direcţia Vamală Bucureşti pentru momentul aderării la UE?
Vama românească trece printr-o perioadă de profunde transformări. Autoritatea Vmală din România va trebui să fie interoperabilă informatic cu sistemele din celelalte ţări ale Uniunii. La momentul aderării, prima instituţie care va trebui să funcţioneze ca o instituţie comunitară va fi Vama. Pe lângă interoperabilitatea IT, care este pe deplin realizată în acest moment, avem aplicarea legislaţiei comunitare, pe care deja o aplicăm de la 16 iunie a.c., şi reorganizarea şi perfecţionarea personalului la care mai avem de lucru.
Vama este singura instituţie care la ora zero trebuie să funcţioneze ca o instituţie sută la sută comunitară. Aceasta şi datorită faptului că de la acel moment 75% din drepturile vamale încasate de vămile din România vor fi vărsate la bugetul UE. Mai mult, Autoritatea vamală este singura care controlează mărfurile aflate în trafic internaţional, din aceasta rezultând şi sarcina de a contribui la securizarea frontierelor non-comunitare.
Interviu realizat de Virginia MIRCEA
