După mai mult de un deceniu în care a fost cunoscut îndeosebi pentru excesele naţionaliste ale primarului său, Clujul a devenit un oraş al cărui economie seamănă cu un motor turat la maximum. Doar aşa Clujul poate recupera îndelungata perioadă de stagnare în care a pierdut statutul de locomotivă a Transilvaniei în favoarea celui de capitală a steagurilor tricolore. Relansarea economică nu se datorează neapărat noii administraţii, controlate de reprezentanţii Alianţei PNL-PD, cât mai ales oamenilor de afaceri care doresc să speculeze oportunităţile pe care le oferă un oraş în curs de trezire.
Aşa se explică faptul că în ultima perioadă Clujul a devenit cel mai important centru financiar din România după Bucureşti. Până acum, Clujul era singurul oraş din România în care îşi are sediul central o bancă, în afară de Bucureşti. Este vorba de Banca Transilvania. Acum însă în oraş vor funcţiona două bănci locale. Fostul preşedinte al Băncii Transilvania, Iosif Pop, a anunţat înfiinţarea unei bănci imobiliare, ImoCredit. Banca va fi axată pe nişa reprezentată de creditul imobiliar, la concurenţă cu alte bănci, cum ar fi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe. Banca clujeană face parte din acelaşi grup financiar cu ImoInvest, o companie care construieşte ansambluri rezidenţiale pe care apoi le vinde cu ajutorul creditelor oferite de ImoCredit. Banca clujeană, care funcţionează acum sub forma unei cooperative de credit, are filiale în Cluj, Sibiu şi Bucureşti. ImoCredit va fi transformată în curând în bancă cu ajutorul banilor investiţi de foştii acţionari de la Astral Telecom. Astral, una dintre cele mai mari companii din domeniul televiziunii prin cablu, Internetului şi telefoniei fixe, a fost creată de un grup de oameni de afaceri clujeni care şi-au vândut recent participaţiile gigantului american UPC. Însă alături de foştii acţionari de la Astral, printre fondatorii noii bănci se regăsesc şi acţionari ai Băncii Transilvania, precum şi oameni care au investit în crearea primei bănci din Cluj., Banca Dacia Felix, azi EuromBank, deţinută de un concern israelian.
Clujul nu reprezintă o excepţie doar în domeniul bancar. În acest oraş se află primele două companii ca mărime din domeniul valorilor mobiliare din România. Este vorba de SVM Broker SA şi de BT Securities, ultima fiind o societate din grupul financiar al Băncii Transilvania. Şi tot la Cluj se află sediile centrale a două societăţi importante de asigurări. Cea mai veche este Ardaf, companie controlată în prezent de controversatul om de afaceri Ovidiu Tender şi care era destinată iniţial să fie unul dintre aliaţii Băncii Dacia Felix. Cea de-a doua companie de asigurări este BT Asigurări, fosta Societate de Asigurare-Reasigurare Transilvania, creată de Banca Transilvania. Şi tot Banca Transilvania deţine un sfert din acţiunile Asiban, un alt jucător semnificativ de pe piaţa asigurărilor din România.
Centrul unor imperii financiare
În ultimii ani, Clujul a devenit centrul imperiului financiar controlat de omul de afaceri Ştefan Vuza şi construit în jurul Serviciilor Comerciale Române. Acesta a cumpărat companiile Sinterom şi Tehnofrig din Cluj, precum şi Combinatul de Hârtie şi Celuloză din Dej. De o scurtă perioadă de timp, Ştefan Vuza a obţinut şi controlul asupra Combinatului de Hârtie din Petreşti, judeţul Alba.
Febra investiţiilor nu se manifestă doar în domeniul financiar-bancar, ci şi în cel al construcţiilor. Piaţa clujeană a cunoscut o adevărată explozie în anul 2005. Potrivit şefului Inspectoratului Teritorial în Construcţii, Ioan Petran, anul trecut valoarea absolută a investiţiilor realizate la Cluj în domeniul imobiliar a depăşit-o pe cea realizată în Bucureşti. 70 la sută din totalul investiţiilor imobiliare din judeţele Cluj, Alba, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş s-au concentrat în oraşul Cluj-Napoca. “Există oameni dispuşi să plătească zeci de mii de euro pentru nişte imobile care nu există în acest moment decât pe planşa proiectanţilor”, spune inspectorul-şef Ioan Petran. Presiunea imensă a cererii de pe piaţa locuinţelor a determinat extinderea proiectelor imobiliare pe teritoriul comunelor din apropierea Clujului. Satele Făget şi Someşeni au fost deja înglobate în oraş şi au devenit zone rezidenţiale. Comunele Baciu şi Floreşti s-au unit deja cu oraşul şi nu continuă să existe decât cel mult ca ficţiuni administrative. În Floreşti, de pildă, a fost construit un cartier ANL compus din 800 de locuinţe destinate cu precădere tinerilor din oraş. Comuna Apahida a devenit în fapt un adevărat oraş-dormitor pentru Cluj, după modelul micilor localităţi urbane din apropierea metropolelor japoneze. Comuna Feleacu este despărţită de Cluj doar prin livada Staţiunii de Cercetări Pomicole, cunoscută sub numele de Pallacsay. Autorităţile locale au început însă demersurile pentru parcelarea livezii şi transformarea ei într-o zonă rezidenţială care ar uni Feleacul cu Clujul. Oraşul se extinde şi spre localităţi mai îndepărtate, cum ar fi Gilău, prin care se va face legătura oraşului Cluj cu autostrada Transilvania, Cojocna, care cu băile ei sărate reprezintă un înlocuitor al litoralului pentru clujeni, sau Chinteni, un adevărat paradis al pescarilor. Acest fenomen explică şi motivul pentru care în aceste comune preţurile caselor, apartamentelor şi terenurilor au ajuns la niveluri echivalente cu cele din oraş. De pildă, în doar un an şi jumătate, preţul mediu al unui apartament cu două camere a crescut de la 30.000-35.000 de euro la 40.000-50.000 de euro.
Parcurile tehnologice, o afacere de succes
Avântul economiei clujene, amplificat de apropiata integrare în Uniunea Europeană şi de apropierea geografică de pieţele europene, a atras şi alte soiuri de investitori. În anul 2003, Consiliul Judeţean a început proiectul unui parc tehnologic şi industrial finanţat de Uniunea Europeană şi administrat de societatea Tetarom, al cărei acţionar majoritar este Consiliul Judeţean, iar pachete mai mici de acţiuni sunt deţinute de consiliile locale ale oraşelor din judeţ. Potrivit contractului cu Comisia Europeană, parcelele din parcul tehnologic situat în zona Muzeului Etnografic ar fi trebuit să fie concesionate până în anul 2014. La finalul anului trecut nu mai exista nici o parcelă disponibilă, deşi autorităţile judeţene au decis să mărească suprafaţa parcului. Aşa că autorităţile judeţene au decis să înfiinţeze un al doilea parc tehnologic şi industrial, în zona platformei Combinatului de Utilaj Greu. La doar câteva luni de la înfiinţarea parcului Tetarom II, întreaga suprafaţă a acestuia a fost cumpărată de compania americană Emerson, care doreşte să realizeze la Cluj trei fabrici şi un centru de cercetare ştiinţifică. În prezent, autorităţile judeţene vor să cumpere alte 50 de hectare de teren, pentru înfiinţarea unui al treilea parc tehnologic. Un astfel de parc ar urma să fie deschis şi în zona dintre oraşele Turda şi Câmpia Turzii.
Afaceri îmbinate cu fotbalul
Aceste investiţii au avut ca rezultat şi resuscitarea unor vechi fabrici. Celebra fabrică de pantofi Clujana, închisă operaţional de opt ani, a fost redeschisă, sub patronajul Consiliului Judeţean, dar la dimensiuni mai reduse. Societatea Forpres CUG a fost cumpărată de un important concern ucrainean, Corporation Industrial Union of Donbass, condus de unul dintre foştii moguli ai industriei sovietice, Serghei Taruta. Concernul ucrainean are afaceri şi în domeniul sportului, deţinând clubul de fotbal Metalurg Doneţk.
Un alt important om de afaceri este Arpad Paszkany, patronul clubului de fotbal CFR Cluj. El deţine cele mai importante clădiri de birouri din oraş, cum ar fi clădirea Sigma Center, reprezentanţele locale ale Opel şi Chevrolet sau firma de investiţii din domeniul imobiliar Polus Invest. În replică, celălalt important club de fotbal din oraş, Universitatea Cluj, este finanţat de Banca Transilvania.
