Proiectul de realizare a celui de-al doilea pod peste Dunăre între România şi Bulgaria, după cel dintre Giurgiu şi Ruse, este în plină desfăşurare. Comisia Europeană a acordat încă 70 de milioane euro Bulgariei pentru construirea celor doi kilometri de pod care va face legătura între Calafat şi Vidin. Podul reprezintă o componentă integrantă a sistemului european de autostrăzi internaţionale şi constituie o porţiune a tronsonului sudic al Coridorului IV de transport pan-european. Se preconizează ca lucrările să fie începute în luna septembrie, guvernul bulgar estimând terminarea podului în 2008
Suma finală care se va cheltui va ajunge la aproximativ 226 de milioane de euro, beneficiindu-se de sprijinul financiar al Programului european de preaderare ISPA, al Băncii Europene de Investiţii şi al Agenţiei Franceze pentru Dezvoltare. Construcţia noului pod rutier şi feroviar constituie unul dintre proiectele prioritare din pachetul de proiecte pentru implementare rapidă incluse în Pactul de stabilitate pentru asistenţă internaţională.
Bulgaria – la nord,România – la sud
În zona viitorului pod, fluviul măsoară aproximativ 1300 metri lăţime, în mijlocul apelor găsindu-se un mic ostrov (insula fără nume de la kilometrul 796). Cele mai apropiate localităţi de pe malul bulgăresc sunt două sate, Antimovo şi Pokraina, situate la o distanţă de aproximativ 950 metri faţă de aliniamentul podului, în timp ce Calafatul se află la circa 600 metri, iar oraşul Vidin la 1200 metri. Paradoxal este că podul va traversa cursul de apă de pe ţărmul nordic, bulgăresc, pe cel sudic, românesc. Situaţie care se datorează unei meandre a fluviului care inversează poziţia geografică generală a celor două ţări. Viteza proiectată pentru drumul rutier este de 100 km/oră, iar cea pentru calea ferată, de 160 km/oră, excepţie făcând zonele de intrare/ieşire ale staţiei feroviare de mărfuri, unde viteza este limitată la 95 km/oră. Proiectul infrastructurii drumului rutier a fost realizat pentru o cale iniţială de rulare cu două benzi, existând rezerva pentru adăugarea unei a doua căi cu două benzi în viitor. Adâncimea de fundaţie a pilonilor podului va fi de 25-30 metri.
Efecte socio-economice
Se estimează că amenajarea infrastructurii prevăzute prin proiect va avea următoarele efecte pozitive în plan socio-economic, conform studiului final de evaluare a impactului asupra mediului pentru podul peste fluviul Dunărea Vidin-Calafat, coordonat de compania ERM GmbH:
– Acces îmbunătăţit la pieţele de mărfuri din categoria celor care vor fi transportate pe viitorul pod rutier/feroviar şi extinderea reţelei de transport internaţional;
– Viteză sporită de mişcare a mărfurilor şi serviciilor, exprimată prin economie de timp, de forţă de muncă şi de costuri operaţionale pentru societăţile comerciale şi comunităţile locale;
– Acces mai facil la zonele de lucru şi la oportunităţi de angajare;
– Efecte pozitive pentru gospodării şi activităţi comerciale situate în lungul
actualei rute din Calafat;
– Oportunităţi de afaceri pentru societăţile locale din sectorul construcţiilor de drumuri, transport, al exploatării şi procesării de agregate;
– Deşi temporare, activităţile de construcţie vor oferi numeroase oportunităţi de angajare pentru o perioadă de câţiva ani;
– Va exista de asemenea perspectiva unor locuri de muncă pe termen lung prin dezvoltarea zonei comerciale libere Vidin.
Infrastructura la români
Infrastructura conexă a podului Calafat-Vidin, care va fi construită pe teritoriul României va consta din infrastructură rutieră pentru racordarea DN 56 la calea rutieră de pe pod (cu o lungime totală de circa 2000 metri) şi cale ferată pentru racordarea actualei infrastructuri feroviare (linia Craiova-Calafat) la calea ferată de pe pod (cu lungimea de 3256 metri). Infrastructura de racord va include punctul de control trecere frontieră şi staţia de dezinfecţie pentru vehiculele rutiere, în zonă fiind prevăzut un spaţiu pentru servicii, iar calea ferată de racord va include o staţie de dezinfecţie pentru trenuri. Punctul de controlal trecerii de frontieră şi staţia de taxare de pe malul românesc vor include infrastructura necesară (staţie de taxare cu 5 benzi, cabine de control vamal, parcare vehicule, pod basculă, 20 de locuri de parcare pentru camioane în lungime de 20 metri, pentru fiecare sens de mers, clădiri cu două niveluri cu administraţia la nivelul superior, zonă de inspecţie a camioanelor).
Staţia feroviară de mărfuri
Noua staţie feroviară de mărfuri din zona de frontieră, proiectată să includă 5 linii (lungimea utilă 700-1079 metri), va fi amplasată pe linia ferată Mezra-Vidin, lângă actuala staţie de cale ferată Vidin, situată la vest de oraş, în imediata vecinătate a actualei căi ferate. Staţia de frontieră va fi utilizată pentru controlul trenurilor de marfă atât de autorităţile bulgare, cât şi de cele române.
Aeroporturi şi porturi
La o distanţă de 6 km de Vidin se găseşte un aeroport civil, cu o pistă de aterizare lungă de 2030 metri şi lată de 40 metri. Din motive economice, acest aeroport este scos din serviciu începând cu 1988. Aeroportul este la o distanţă de aproximativ 200 km de Sofia. Cel mai apropiat aeroport din România se găseşte la 60 km distanţă, în Craiova. Pe malul bulgăresc se află două porturi – lângă Vidin şi lângă Novo Selo – care facilitează traficul din Europa de Vest către regiunea Mării Egee. Terminalul existent asigură transportul pe Dunăre spre Germania şi în lungul coridorului Rin-Main-Dunăre care reprezintă cea mai scurtă rută dintre Europa de Vest şi Orientul Apropiat. Bacurile, căile ferate şi navele de pasageri facilitează conexiunea cu diverse oraşe din Bulgaria şi mai multe capitale europene.
Podurile dunărene
După aproape 18 veacuri de la construirea podului lui Apolodor din Damasc, malurile Dunării au fost din nou unite, construindu-se, între anii 1890-1895, podurile de la Cernavodă, Borcea şi, respectiv, Dunărea. Apoi a venit rândul podului dublu (rutier şi de cale ferată) care traversează bătrânul fluviu la km 488+700, între oraşele Giurgiu şi Ruse, ridicat cu o jumătate de secol în urmă pe o lungime de 2.223,92 metri, compus din 38 de infrastructuri, dintre care 18 fundaţii pe chesoane (de la pila 6 la 23), iar restul pile din beton armat.
Pan-European Transport Corridor 4
Conceptul de “coridor” face parte din ideea de infrastructură de transport pan-europeană care a fost dezvoltată de-a lungul ultimilor nouă ani la cele trei conferinţe ale transportului pan-european de la Praga – 1991, Creta – 1994 şi Helsinki – 1997. Pan-European Transport Corridor 4 conectează Germania, Cehia, Austria, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia şi Turcia.Aliniamentul Coridorului 4: Dresda/ Nürnberg – Praga – Viena/Bratislava – Budapesta – Arad – Bucureşti – Constanţa/Craiova – Sofia – Salonic/Plovdiv – Istanbul, adică4340 km de cale ferată şi 3640 km de drumuri, 10 aeroporturi şi 8 porturi la mare şi fluvii.
Comunităţi şi aşezări umane
Teritoriul administrativ al oraşului Vidin are o populaţie de 78.050 locuitori, dintre care trei sferturi locuiesc în oraşul Vidin. Calafat are o populaţie de 18.585 locuitori, reprezentând un sfert din populaţia Vidinului. În Vidin populaţia activă însumează 64%, în timp ce în Calafat reprezintă doar 43%. În ambele localităţi rata şomajului este foarte mare: 25,8% în Vidin şi 17,2% în Calafat.
