”Vine aviara peste noi!” susţinea sus şi tare o doamnă care îşi umpluse coşul la alimentara cu carne de pasăre. Trebuie să fim pregătiţi. Poate cineva spune că nu avea dreptate? Ei bine, gripa aviară, care timp de o săptămână s-a jucat de-a v-aţi ascunselea cu opinia publică, pentru ca în final să fie confirmată oficial, e adevărat la Weybridge în Marea Britanie, nu la Bucureşti, seamănă bine cu un răzbel economic. Vezi şi celebrul caz al vacii nebune.
Exact acum există riscul ca populaţia, ca-n povestea cu ciobanul şi lupul, să nu reacţioneze cu maximum de grijă. Hotărât lucru, avem guvernanţi prea buni de gură. Mai greu e cu gestionarea profesionistă a unor crize.
Periculosul virus H5N1 a rupt România în două
Suntem în plin scenariu Marquez. Reporterii TV umplu micul ecran anunţând că a fost găsită o găină în agonie. Ministrul Gheorghe Flutur iese la rampă cu o cohortă de băieţi din domeniu, dintre care unul ţine strâns la piept o geantă mare tip contabil, dându-ne senzaţia c-au reînviat zilele Revoluţiei, cu Dinescu şi Caramitru şi celebra frază “Mircea, fă-te că lucrezi!” Din respect pentru găini, povestea pare unora o calcealma, a treia după 1989, ea fiind precedată de terorişti şi răpirea ziariştilor. Prin curţile multor gospodari nu se mai vede picior de pasăre. La Ceamurlia şi Maliuc păsările au dispărut. Pământenii de acolo se uită prostiţi la coteţele goale, nu-şi mai găsesc de treabă dimineaţa, când prima grijă, la răsăritul soarelui, era să facă uruiala pentru raţe sau să dea boabe la găini. Bieţii oameni, cu pază la ieşirea din sat, cu bani în mână, pentru că păsările le-au fost plătite, dar singuri, fără larmă de turişti, într-o Deltă care pare să-i refuze, intră în iarnă salvaţi de un eventual virus care să-i doboare fizic, însă suferinzi psihic, depăşiţi total de evenimente. Le-au murit şi altădată păsările, iar de sănătatea peştelui din apa unde mai au încă voie să pescuiască nu mai răspunde nimeni. Nici curăţenia nu-i dă afară din casă, de sărăcie ce să mai vorbim. Aşa că se simţeau oarecum imuni. Cele două Românii, care defilau la alegerile de anul trecut pe culoare de concurs paralele, pentru că satul a votat într-un fel şi oraşul altfel, au luat-o de această dată în direcţii diametral opuse. Până acum concurenţii păreau să se vadă măcar, chiar dacă fiecare mergea în ritmul propriu. Acum şi-au întors spatele. Satele, care încă nerefăcute după inundaţii, care deposedate de păsări şi animale, se retrag parcă într-un alt timp, întorcându-se tragic în Evul Mediu. Oraşele, pline de maşini supărate, de oameni cu tehnică la zi plătibilă în rate la Altex şi de construcţii ridicate cu banii veniţi din străinătate, dau din coate să intre mai repede într-o Europă care nu ne doreşte. Pe linia Tulcea, Galaţi, Brăila, Călăraşi, Ialomiţa, spaima sapă tranşee. Asta în timp ce preşedintele Traian Băsescu îi ia pe ziarişti peste picior şi le spune cât fierbe soţia sa găina înainte de a o consuma. Primul ministru se grăbeşte şi el să informeze electoratul că numai ce a consumat carne de pasăre. Ministrul Sănătăţii, care a dobândit peste noapte calităţi de virusolog, îi ceartă pe farmacişti că au epuizat stocurile de vaccin. Şi românul simplu? Ca să nu rămână mai prejos, începe şi el să facă ceea ce ştie mai bine în condiţii de criză. În primul rând, speculă. La Mangalia, vaccinul antrigripal se vinde deja pe sub mână. Adus din Bulgaria, unde, cică, se mai găseşte. Cum or fi intrat dozele în ţară asta e altă poveste. Asta în timp ce Budapesta a anunţat că în trei luni va lansa pe piaţă vaccinul antigripă aviară, deja gata, testat cu succes pe animale şi acum pe oameni-voluntari, în frunte cu ministrul Sănătăţii. Pe de altă parte, producătorii, loviţi serios în desfacerea cărnii de pasăre, au demonstrat calitatea acesteia pe viu. Au mâncat, aşadar, demonstrativ, în faţa camerelor de luat vederi copănele şi piept de pui ca să-i convingă pe români că acestea nu transmit nici un virus mortal. Chiar la începutul lunii octombrie, Vasile Lupu, secretar de stat pe la Agricultură, şi-a dat cuvântul de pionier că păsările migratoare purtătoare de gripă aviară nu au ruta prin România. Totodată, demnitarul ne-a asigurat că nu există nici un pericol pentru ţărişoara noastră. Migratoarele n-au vrut să ţină cont de profeţiile lui, iar în Deltă a fost depistat chiar H5N1, cu toate consecinţele pe care le cunoaşteţi. La vremea respectivă, chiar dacă în România nu se vorbea încă despre existenţa temutului virus, am catalogat drept aberantă declaraţia secretarului de stat. Păsările migratoare, suspecte că poartă virusul, nu sunt Orient Expres şi zboară cam pe unde le îndeamnă instincte necunoscute uneori chiar cercetătorilor, darămite domnului Lupu. E adevărat că după această declaraţie mai mult decât nepotrivită, ca să nu-i zicem prostească, secretarul de stat n-a mai apărut pe la desele conferinţe ale ministrului Agriculturii. Însă mulţi i-au cerut pe bună dreptate demisia. Circ cât cuprinde. Să ne înţelegem: problema este serioasă şi pericolul real. Prostia creşte exponenţial pe plaiul românesc, iar mediocritatea dă năvală în posturile-cheie.
La omul sărac, nici boii nu trag
Necunoscuta este, evident, identitatea virusului gripei aviare descoperit în Deltă. Nimeni nu ştie dacă este el identic cu cel care în Asia a trecut la om şi a provocat decese. Dacă răspunsul ar fi afirmativ, cum a apărut taman în Turcia şi România, fără a afecta ţările caucaziene, sudul Rusiei, Ucraina sau Bulgaria? Probabil păsările din China şi Indonezia migrează toamna, fără să o ştie zoologia, în Delta Dunării. În plus nici un virusolog independent nu a avut posibilitatea de a analiza probele. UE declară gripa aviară o ameninţare globală. Roche, singurul producător de vaccin Tamiflu, construieşte rapid o nouă fabrică în Statele Unite pentru a putea produce suficient vaccin în cazul unei epidemii globale. Există tratative pentru producerea vaccinului şi de către alte companii farmaceutice internaţionale. Vaccinul nu este specific pentru gripa aviară, dar se pare că produce suficientă protecţie împreună cu medicamentul antigripal Relenza. La noi, un lucru e cert: satele tulcene trăiesc într-un asemenea hal că nu e de mirare ca nişte păsări migratoare să aducă un virus din Patagonia sau Zanzibar. Nivelul de igienă publică şi privată este atât de scăzut, încât e de mirare că până acum n-au apărut virusuri locale. La această degradare incredibilă a standardului de viaţă a contribuit atât eşecul agriculturii în perioada comunistă, cât şi dezinteresul total al guvernanţilor post-decembrişti pentru lumea rurală. Satul a fost lăsat, efectiv, la voia întâmplării. Fără politici agricole, fără fonduri, cu instituţii ale statului slabe şi corupte. Satul românesc duce lipsă de mijloace de producţie, de educaţie agricolă, de administratori pricepuţi, de dascăli şi cadre medicale. Adică de tot ceea ce ne diferenţiază de societatea medievală. O altă certitudine este prăbuşirea industriei cărnii de pasăre. O certitudine cu atât mai îngrijorătoare cu cât se ştie că există nişte stocuri de pui congelaţi, pe care NATO le va înlocui până în 2006. Această coincidenţă suspectă, chiar dacă se va dovedi doar o coincidenţă, alimentează teoria conspiraţiei şi, din păcate, riscă să alimenteze în viitor şi galantarele măcelăriilor româneşti. Pentru că autorităţile noastre asistă impasibile la blocarea exporturilor de carne de pui, chiar ale furnizorilor cu certificate UE, fără a decreta şi ele blocarea importurilor. Pentru că, dacă este o stare de necesitate în acest domeniu, ea este pentru toţi, aşa cum spunea pe bună dreptate analistul Răzvan Voncu. Aşa cum partenerii străini doresc să se protejeze de riscul distrugerii propriilor industrii, prin contaminare, şi noi avem dreptul legitim să ne protejăm de distrugere industria noastră. Să nu uităm însă că la importuri ies şi comisioane pentru firmele din domeniu care s-ar putea să fie clienţi politici ai tuturor partidelor. Carnea de pasăre din România, dacă nu este infestată (şi la marii furnizori, care sunt cei mai afectaţi de situaţie, nu este), trebuie să-şi găsească un debuşeu măcar pe plan intern. Altfel vom pierde mii de locuri de muncă, fonduri la buget, iar o serie de instituţii bancare implicate în finanţarea sectorului avicol vor avea probleme. O certitudine este şi prăbuşirea, pe termen lung, a turismului în Delta Dunării, o destinaţie pe care numai România o putea oferi. Nu numai prezenţa virusului gripei aviare va contribui la această prăbuşire, deşi panica îi va face pe mulţi potenţiali turişti să se răzgândească. Imaginile satelor din Deltă, difuzate de televiziunile de ştiri occidentale, au distrus credibilitatea publicităţii turistice româneşti. Ne-am bătut pentru oprirea lucrărilor de construcţie la Canalul Bâstroe, dar un virus nenorocit, pe care nu l-am putut combate înainte de a se manifesta, a distrus imaginea turistică a Deltei. S-a distrus şi imaginea României, care şi aşa era cum era. Se pare că, din cele 14 subiecte de discuţie cu care a venit mister Frattini la Bucureşti, cele 7 care priveau agricultura n-au primit notă de trecere. Gripa aviară, care a aruncat Tulcea în gura Europei, nu va îmbunătăţi această situaţie, dimpotrivă. Cum banii de care are nevoie România ca să se alinieze la UE sunt principalul impediment în calea integrării, nevoia de fonduri suplimentare pentru combaterea efectelor gripei aviare va oferi noi elanuri adversarilor noştri. De aceea mulţi români declară ritos că şi-au pierdut optimismul.
