Din punct de vedere al organizarii militare, Iranul are trei armate regulate între care exista mai degraba concurenta decât cooperare. Înainte de a fi înlaturat de la putere Şahul Phalvi a format o armata regulata care a trecut de partea clericilor, în 1979, si acum numara 400.000 de oameni; Garzile Revolutionare (Pazdaranul) fondate de regimul islamic numara 300.000 de membri; forta paramilitara voluntara cunoscuta ca Bassij care are, conform cifrelor oficiale, 200.000 de oameni.
Din punct de vedere al organizarii militare, Iranul are trei armate regulate între care exista mai degraba concurenta decât cooperare. Înainte de a fi înlaturat de la putere Şahul Phalvi a format o armata regulata care a trecut de partea clericilor, în 1979, si acum numara 400.000 de oameni; Garzile Revolutionare (Pazdaranul) fondate de regimul islamic numara 300.000 de membri; forta paramilitara voluntara cunoscuta ca Bassij care are, conform cifrelor oficiale, 200.000 de oameni.
Anumite evenimente din ultimii ani arata ca cele doua mari curente de putere de la vârful regimului – musulmanii radicali condusi de Alatoyahul Khamenei si reformistii sub conducerea presedintelui Mohammed Khatami – ar putea sa nu nu fie sursele reale ale puterii în republica islamica.Pare a exista, mai curând, o împletire de forte rivale care conduc din umbra.
Exista suspiciuni ca “atotputernicul” Khamenei se afla sub dominarea Garzilor Revolutionare (Pazdaran) – si nu invers – iar vehiculul lor pentru a-si impune politicile sunt doi ofiteri tineri si ambitiosi: Yahya Rahim-Safavi si adjunctul sau, Mohammad Bagher Zolghadr. Împreuna ei controleaza puterea combinata a Garzilor si a Bassij.
În ultimii ani, autoritatea celor doi s-a extins foarte mult, dincolo de datoriile lor oficiale, pâna la punctul în care par a fi stat în stat. Ei conduc propriile închisori si servicii secrete în interiorul si în exteriorul Iranului, administreaza bugete enorme si controleza propriul lor port liber la Golful Persic, la aproximativ 100 km Est de Bandar Abbas, prin care comercializeaza orice doresc, inclusiv armament. Ei controleaza ziare si ziaristi, si chiar sponsorizeaza clerici care le dau legitimitatea spirituala si ideologica.
Cei doi tineri ofiterisunt implicati în afaceri foarte mari, conducând corporatii uriase care fac comert în toata lumea si care mentin legaturi cu politicieni straini.
Rahim-Safavi si Zolghadr au dirijat schimburi de natura militara si politica cu fiii lui Saddam Hussein, Uday si Qusay, fara stiinta liderilor civili iranieni, pâna în momentul invaziei Statelor Unite în Irak.
În unele cercuri iraniene, cei doi ofiteri “liberi” sunt considerati suficient de puternici pentru a fi numiti “guvernul din umbra” sau “guvernul întunericului”, cu agenti si informatori adânc infiltrati în toate birourile guvernamentale din întreaga tara.
Publicat în : Politica externa de la numărul 9
