Realitatea europeana in anul 2010, an dedicat combaterii saraciei si a excluziunii sociale in UE, este ca din totalul populatiei de peste 500 milioane locuitori, aproape 80 de milioane traiesc sub pragul de saracie. Perceptiile cu privire la impactul social al crizei financiare si economice actuale difera insa semnificativ in randul statelor membre.
Gallup Organization a publicat in luna iunie 2010 raportul analitic Monitoring the social impact of the crisis: public perceptions in the European Union – Wave 4 (mai 2010), pe un esantion de 25.000 de cetateni europeni din care extrag mai jos principalele concluzii.
Ce informatii veti gasi mai jos?
I. Perceptia publica europeana despre saracie
II. Gradul de dificultate financiara
III. Perceptia publica privind posibilitatea de a-si permite serviciile medicale generale si de asistenta sociala in ultimele 6 luni
IV. Asteptari privind situatia financiara a familiilor in urmatoarele 12 luni
V. Perceptia publica privind capacitatea de a face fata financiar situatiei in urmatoarele 12 luni
VI. Perceptia publica privind posibilitatea pastrarii locuintei actuale in urmatoarele 12 luni
VII. Perceptia publica privind situatia angajarilor
VIII. Ingrijorari provocate de starea finantelor personale la batranete: pensii
I. Perceptia publica europeana despre saracie
- Tendinte de crestere a saraciei: 60-75% din respondenti considera ca saracia a crescut la nivel local, national si la nivelul UE in ultimele 12 luni.
- La nivel local:
o 60% din cetatenii intervievati afirma ca saracia a crescut in zonele lor locale.
o doar 8% considera ca saracia a ramas la nivel constant.
- La nivel national:
o 75% din respondenti considera ca saracia a crescut in tara lor.
o Doar 8% considera ca saracia a ramas la nivel constant
- La nivel european:
o 60% din cetateni considera ca saracia a crescut la nivelul UE.
o Doar 7% considera ca saracia a ramas la nivel constant.
I.1 Comparatii intre raspunsurile primite la nivelul statelor membre
Romania este pe locul 3 in UE-27 in ceea ce priveste cel mai ridicat procent al populatiei (49%) care considera ca saracia a crescut puternic sau semnificativ in zonele lor locale, dupa Bulgaria si Grecia. La nivelul UE procentul mediu este de 24%.
Nivel LOCAL
- Procentul respondentilor care considera ca saracia a crescut (puternic si moderat) in ultimele 12 luni variaza intre 22% in Suedia si 85% in Grecia.
- Tari cu cele mai ridicate procente ale populatiei care considera ca saracia a crescut puternic: Bulgaria (52%), Grecia (50%), Romania (49%), Ungaria (41%).
- Tari cu cele mai reduse procente ale populatiei care considera ca saracia a crescut puternic: Suedia (4%), Danemarca (6%), Olanda (7%), Luxemburg (8%), Finlanda, Austria, UK (9%).
- 6 din 10 suedezi si aproximativ 50% din danezi si olandezi au afirmat ca nivelul de saracie din zona lor a ramas neschimbat.
- Cel mai mare procent al populatiei care considera ca nivelul saraciei a scazut in ultimele 12 luni s-a inregistrat in Cehia (27%), Irlanda (26%), Polonia (21%), UK (17%).
Nivel NATIONAL
Romania este pe locul 2 in UE-27 in ceea ce priveste procentul populatiei (65%) care considera ca saracia a crescut puternic in tara, dupa Grecia. La nivelul UE procentul mediu este de 38%.
- Cu exceptia Poloniei, in toate statele membre ale UE-27, mai mult de 50% din populatie considera ca saracia a crescut (puternic sau moderat) in tara lor in ultimele 12 luni.
- Tari cu cele mai ridicate procente ale populatiei care considera ca saracia a crescut puternic: Grecia (74%), Romania (65%), Portugalia (61%), Spania (60%), Bulgaria (57%), Ungaria (56%)
- Cel mai mare procent al populatiei care considera ca nivelul saraciei a scazut in ultimele 12 luni s-a inregistrat in Irlanda (29%) si Cehia (27%).
Nivel UE-27
Romania este pe locul 17 in UE-27 in ceea ce priveste procentul populatiei (28%) care considera ca saracia a crescut puternic la nivel european. La nivelul UE procentul este de 37%.
- Tari cu cele mai ridicate procente ale populatiei care considera ca saracia a crescut la nivel european: Portugalia (92%), Luxemburg (91%), Franta (90%).
- 71% dintre romani considera ca la nivel european saracia a crescut.
- Cehia si Irlanda (28-29%) raman in topul tarilor care considera ca nivelul saraciei la nivel european a scazut in utimele 12 luni.
In mai 2010, fata de martie 2010, mai multi romani considera ca saracia la nivel local (+9 puncte procentuale – pp), national (+10 pp) si european (+13 pp) a crescut.
Consideratii socio-demografice
- Perceptia asupra cresterii saraciei la nivel local si national este mai accentuata in randul persoanelor peste 24 ani decat in randul celor cu varsta intre 15 si 24 ani.
- Procentul persoanelor cu varste de peste 54 ani care au declarat ca nu cunosc evolutia saraciei la nivel european este mai mare decat procentul corespunzator celorlalte categorii de varsta.
- Cei care nu si-au terminat inca studiile considera, intr-o proportie mai mare (20%) decat cei care si-au terminat studiile (9-10%) ca saracia a scazut la nivel local, national si european in ultimele 12 luni.
- Un procent mai mare al celor care sunt angajati (peste 60%), decat al celor care nu sunt angajati (58%), considera ca saracia a crescut la nivel local. La nivel national si european, tendinta se mentine.
- Un procent mai mare al femeilor (77%) decat al barbatilor (73%) considera ca saracia a crescut la nivel national.
I.2 Estimarea procentului de populatie saraca in tarile respondente
Romania este pe locul unu in UE-27 privind procentul populatiei (69%) care considera ca 1/3 din populatia tarii este saraca. La nivelul UE procentul este de 30%.
- Majoritatea cetatenilor europeni considera ca saracia este un fenomen raspandit in tara lor.
o 30% din respondenti au declarat ca 1 din 3 persoane din tara lor este saraca.
o Cei mai pesimisti respondenti (considera ca 1/3 din populatia tarii lor este saraca) vin din Romania (69%), Bulgaria (62%), Ungaria (59%).
o La polul opus sunt respondentii din Danemarca, Suedia, Luxemburg si Finlanda. (procent <10%).
- Proportia respondentilor care considera ca saracia este un fenomen extins in tara lor (adica afecteaza cel putin 20% din locuitori) este mai mare in tarile din Europa de Est si de Sud- Est decat in tarile nordice si in anumite tari din Europa Centrala.
o 86% dintre romani si unguri considera ca cel putin 20% din locuitorii tarii lor traiesc in saracie, fata de doar 16% dintre danezi, 29% dintre suedezi si 35% dintre olandezi.
- Fata de martie 2010, in mai a crescut cu 5 pp procentul populatiei din Romania care considera ca cel putin 20% din populatia tarii traieste in saracie (primul loc in UE la cele mai mari cresteri procentuale).
- Perceptii de scadere a saraciei in tara lor s-au inregistrat in: Cehia (-19 pp), Slovacia (-7 pp) si Germania (-5 pp).
Consideratii socio-demografice:
- Femeile, respondentii cu un nivel mediu sau scazut de educatie si lucratorii (manual worker) sunt mai pesimisti privind nivelul saraciei din tara lor.
- Barbatii, persoanele cu varsta intre 15 si 24 ani, studentii full-time, cei cu grad ridicat de educatie, angajatii sunt mai optimisti, estimand o pondere a persoanelor sarace de cel mult 10% din populatie.
II. Gradul de dificultate financiara:
II.1 Dificultati financiare in ultimele 12 luni
Romania este pe primul loc in UE-27 la procentul persoanelor (43%) care au declarat ca in ultimele 12 luni au ramas cel putin o data fara bani sa plateasca facturile si sa cumpere bunurile zilnice de consum. La nivel european procentul este de 17%.
- 17% din cetatenii europeni intervievati au declarat ca cel putin o data in ultimele 12 luni nu au avut bani sa plateasca facturile si sa cumpere bunurile zilnice de consum.
- In topul tarilor cu cele mai mari procente au fost: Romania (43%), Letonia (37%), Lituania (33%), Bulgaria (33%).
- La polul opus s-au situat: Luxemburg, Danemarca si Austria (doar 7%).
- Fata de martie 2010, in mai s-au constatat reduceri ale acestor procente in Polonia (-5 pp), Cipru (-6 pp), Cehia (-5 pp) si Belgia (-10 pp). In Romania, procentul a ramas constant (43%).
- S-au inregistrat cresteri in Franta (+1 pp), Portugalia (+1 pp), Slovacia (+1 pp).
- Cei mai afectati au fost: femeile (19% fata de 15% in cazul barbatilor), persoanele cu varsta intre 24 si 54 ani, cei cu nivel redus/mediu de educatie si lucratorii.
II.2 Dificultati financiare la momentul intervievarii (mai 2010)
Romania ocupa locul 6 in UE-27 in randul tarilor cu cel mai mare procent al populatiei care declara ca au dificultati financiare (38%). La nivelul UE, procentul este de 20%.
- 20% din cetatenii europeni au declarat ca la momentul interviului (mai 2010) aveau dificultati in a tine pasul cu facturile casnice si cu rambursarea creditelor. Pentru 15% dintre ei, acest lucru reprezinta un efort continuu.
- Topul tarilor cu cea mai mare pondere a populatiei cu dificultati financiare: Grecia (58%), Letonia (48%), Portugalia (46%), Bulgaria (44%), Malta (41%), Romania (38%).
- In Romania, acest procent a crescut de la 32% in martie 2010 la 38% in mai 2010.
- 10% dintre romani au afirmat ca au probleme financiare serioase.
- Tarile din Europa Centrala si de Nord sunt cele mai bine pozitionate la acest capitol Danemarca, Olanda, Austria, Suedia, Luxemburg, Finlanda.
- Categoriile sociale cele mai afectate sunt persoanele cu nivel redus de educatie, lucratorii manuali si cei din categoria de varsta 25-54 ani.
III. Perceptia publica privind posibilitatea de a-si permite serviciile medicale generale si de asistenta sociala in ultimele 6 luni
- In ceea ce priveste costul serviciilor medicale generale
o 11% din cetatenii europeni considera ca in ultimele 6 luni a devenit mult mai dificil.
o 18% considera ca a devenit oarecum mai dificil.
o Romania ocupa locul unu in UE la procentul mare al populatiei (60%) care considera ca este mult mai dificil de tinut pasul cu aceste cheltuieli. Aceasta este urmata de Grecia (54%) si Letonia (52%).
o 10% sau mai putin din respondentii din Danemarca (8%), Suedia (8%) si Austria (10%) considera ca este mai dificil sa suporte aceste costuri.
- In ceea ce priveste costurile pentru ingrjiirea copilului:
o Dintre respondenti, cei mai multi (58%) considera ca aceste costuri nu s-au modificat.
o 28% dintre ei considera ca este mai dificil de suportat aceste costuri.
o In topul tarilor cu cele mai mari procente ale populatiei care considera ca aceste costuri sunt mai dificil de suportat se numara: Grecia (72%), Romania (52%), Portugalia (50%), Bulgaria (46%).
o 10% sau mai putin din respondentii din Suedia (2%), Danemarca (6%), Olanda (7%), Finlanda (10%) considera ca este mai dificil sa suporte aceste costuri.
- In ceea ce priveste costurile pentru ingrijirea pe termen lung a lor si a rudelor
o Dintre respondenti, mai mult de o treime considera ca este mult mai dificil sa tina pasul cu costurile.
o Romania ocupa locul 4 in UE dupa Grecia (40%), Letonia (38%) si Portugalia (37%), cu un procent de 36% din populatie care considera ca este mult mai dificil sa faca fata acestor costuri.
o La polul opus se afla Suedia si Danemarca (2-3%)
- Fata de martie 2010, procentul romanilor care considera ca le este mult mai greu sa suporte costurile serviciilor medicale si de asistenta sociala a crescut cu 11 pp.
- Perceptia de crestere a dificultatii de a face fata acestor costuri este mai accentuata in cazul celor mai in varsta, a lcelor mai putin educati, al lucratorilor, al femeilor, al celor din zonele urbane si rurale fata de zonele metropolitane.
IV. Asteptari privind situatia financiara a familiilor in urmatoarele 12 luni
- 28% din cetatenii europeni se asteapta ca situatia financiara a familiilor lor sa se deterioreze (fata de 23% in martie 2010), 52% considera ca situatia lor financiara va fi stabila, iar 17% anticipeaza o imbunatatire in urmatoarele 12 luni.
- Romania si Grecia sunt in topul tarilor europene in care populatia se asteapta la o inrautatire a situatiei financiare (73%, respectiv 69%).
- In cazul Romaniei, din martie 2010 pana in mai 2010, procentul aproape s-a dublat: de la 37% la 73%.
- Tarile nordice (Danemarca, Finlanda, Suedia) inregistreaza cele mai mici procente ale populatiei care considera ca situatia financiara se va inrautati, respectiv 9%, 12%, 14%.
- Cu cat respondentii sunt mai tineri, mai bine educati, cu atat gradul de optimism este mai mare:
o 17% din cei cu varsta 15-24 ani considera ca situatia lor financiara se va inrautati fata de 34% din cei cu varsta peste 54 ani
o 28% din cei cu nivel mediu/superior de educatie considera ca situatia lor financiara se va inrautati fata de 35% dintre cei cu un nivel scazut de educatie
- Barbatii sunt mai optimisti decat femeile (19% fata de 14% procentul celor care intrevad o imbunatatire a situatiei lor financiare).
- Populatia din zonele metropolitane este mai optimista privind imbunatatirea situatiei financiare decat cei care locuiesc in zonele urbane sau rurale (20% – 17% – 14%).
- Somerii sunt cei care se asteapta cel mai putin la o imbunatatire a situatiei lor financiare in urmatoarele 12 luni.
V. Perceptia pubplica privind capacitatea de a face fata financiar situatiei in urmatoarele 12 luni
- In ceea ce priveste posibilitatea aparitiei unor cheltuieli neprevazute in valoare de 1.000 euro:
o Cea mai mare parte a cetatenilor europeni sunt preocupati de aparitia unor cheltuieli neprevazute in valoare de 1 000 euro. 24% din respondenti considera ca acest risc este ridicat.
o Mai mult de 8 din 10 romani, portughezi, letonieni considera ca exista riscul (ridicat, moderat sau scazut) de a nu putea face fata unor cheltuieli neprevazute de 1 000 euro in urmatoarele 12 luni.
o Aproape 50% dintre romani cred ca exista un risc ridicat de a nu putea face fata unei asemenea cheltuieli. Situatia este asemanatoare cu cea din Bulgaria (47%). Romania ocupa locul 2 in UE, dupa Letonia, la procentul mare al populatiei care considera ca acest risc este ridicat. Procentul este aproape dublu fata de cel la nivel european: 24%.
o Cele mai bine pozitionate tari sunt Danemarca, Suedia, Olanda, Austria, Belgia, Luxemburg, Finlanda, Germania, in care mai mult de jumatate din respondenti au declarat ca nu exista niciun risc de a nu putea face fata unei cheltuieli neprevazute de 1000 euro sau de a nu putea plati pentru bunurile si serviciile esentiale necesare in urmatoarele 12 luni.
- In ceea ce priveste riscul de a ramane in urma cu platile curente
o Mai mult de 4 din 10 cetateni europeni considera ca exista un risc (ridicat, moderat sau scazut) de a ramane in urma cu platile curente (facturi, alimente sau alte bunuri zilnice de consum) in anul urmator chestionarului.
o Doar 7% din respondenti considera ca acest risc este ridicat, iar 53% au declarat ca nu sunt deloc ingrijorati de abilitatea lor in viitor de a face fata cheltuielilor de zi cu zi.
o Romanii (77%), lituanienii (69%), grecii (66%) apreciaza ca exista cel putin un risc scazut de a nu putea sa-si plateasca facturile zilnice, alimentele si alte bunuri zilnice de consum.
o Romanii (24%) ocupa primul loc in randul respondentilor care estimeaza un risc ridicat de a nu putea suporta asemenea cheltuieli curente.
- In ceea ce priveste riscul de a nu putea plati chiria/rata la locuinta la timp
o Mai mult de 4 din 10 cetateni europeni considera ca exista un risc (ridicat, moderat sau scazut) de a nu-si putea plati chiria sau rata la timp.
o 74-75% din respondentii romani, portughezi si greci considera ca exista riscul (ridicat, moderat sau scazut) de a nu-si putea plati chiria sau rata in urmatoarele 12 luni.
o Procentul scade sub aproximativ o cincime pentru respondentii din Danemarca, Suedia, Olanda si Austria.
- In ceea ce priveste riscul de a nu putea plati creditele de consum la timp
o Aproape jumatate din respondenti considera ca exista un risc (ridicat, moderat sau scazut) de a nu-si putea plati creditele de consum la timp.
o Romanii si grecii sunt in topul respondentilor care considera ca exista riscul (ridicat, moderat sau scazut) de a nu realiza rambursarea (82%, 78%) la timp.
- Fata de rezultatele chestionarului din martie, in mai 2010, in Romania s-au inregistrat cresteri importante ale procentelor populatiei care considera ca exista riscul de a nu putea face fata financiar urmatoarelor situatii: cheltuieli neprevazute de 1.000 euro (+6 pp), plati curente (+15 pp), plata chiriei/ratei la locuinta (+14 pp), rambursarea creditelor de consum la timp (+13 pp).
- Impactul social este mai accentuat in cazul persoanelor cu un grad de educatie scazut, in cazul femeilor care s-au aratat mai ingrijorate decat barbatii (47% fata de 40%) ca vor ramane in urma cu platile si in cazul persoanelor care locuiesc in zonele urbane fata de cele care locuiesc in cele metropolitane si rurale (64% fata de 58-59%).
VI. Perceptia publica privind posibilitatea pastrarii locuintei actuale in urmatoarele 12 luni
- Doar 6% din cetatenii europeni considera ca in urmatoarele luni ar fi posibil sa schimbe locuinta deoarece nu si-ar mai permite costurile.
- 76% din europeni au afirmat ca este foarte putin probabil ca circumstantele financiare sa ii oblige sa isi schimbe locuinta.
- 16% dintre greci si 14% din letonieni considera ca exista o mare probabilitate sa paraseasca locuintele actuale in urmatoarele 12 luni din cauza circumstantelor financiare. La polul opus se situeaza austriecii, care in proportie de 90% considera ca nu va fi nevoie sa isi schimbe locuinta in urmatoarele 12 luni.
VII. Perceptia publica privind situatia angajarilor
- In ceea ce priveste pastrarea actualului job in urmatoarele 12 luni
o 77% dintre respondentii europeni erau increzatori ca vor putea pastra actualul job in urmatoarele 12 luni.
o 37% dintre respondentii romani – locul 3 dupa lituanieni si estonieni – s-au aratat pesimisti in privinta pastrarii actualului loc de munca in urmatoarele 12 luni.
o Cel mai scazut nivel de pesimism s-a inregistrat in tarile nordice si in tarile din Europa Centrala, ca de ex. Olanda, Austria, Luxemburg.
o Aproape o treime (32%) din respondentii care avusesera dificultati financiare in ultimele 12 luni sunt si cei mai pesimisti in privinta pastrarii jobului in urmatoarele 12 luni.
o Exista o relatie directa intre nivelul de educatie al respondentilor si nivelul de incredere ca isi vor pastra jobul.
- In ceea ce priveste gasirea unui nou job in urmatoarele 6 luni, in caz de disponibilizari
o Aproximativ 50% din respondentii europeni s-au aratat pesimisti in privinta gasirii unui nou loc de munca in urmatoarele 6 luni, in caz de disponibilizari.
o Cei mai pesimisti respondenti au fost cei din Grecia, Spania, Italia si Irlanda.
o 40% dintre greci s-au aratat extrem de pesimisti privind sansele lor sa isi gaseasca un nou loc de munca.
o La polul opus se afla cetatenii din Finlanda, Suedia, Belgia, Austria si Danemarca: intre 58% si 66% din respondenti s-au aratat optimisti ca vor gasi un alt loc de munca in 6 luni
o Pe o scara de la 1 la 10 a increderii in gasirea unui nou loc de munca, Romania obtine un scor de 4.7, sub media europeana de 5.5, pozitionandu-se insa mai bine decat tari ca Irlanda, Italia, Spania, Grecia. In top se afla Danemarca si Finlanda cu un scor de 6.9, urmate de Austria si Suedia, avand un scor de 6.8.
- Din martie pana in mai 2010, in Romania, Grecia si Cehia s-au observat cresteri ale procentelor respondentilor neincrezatori in posibilitatea de a gasi un nou loc de munca (+8%, +7%, +8%).
- Gradul de pesimism al respondentilor privind sansele sa isi gaseasca un nou loc de munca in urmatoarele 6 luni, in cazul concedierii, este in relatie directa cu varsta si in relatie inversa cu nivelul de educatie.
VIII. Ingrijorari provocate de starea finantelor personale la batranete: pensii
- Aproximativ trei sferturi din cetatenii europeni anticipau pensii mai mici in viitor sau credeau ca vor trebui sa isi amane data iesirii la pensie sau sa economiseasca bani pentru cand vor imbatrani.
o 27% din cetateni se asteapta la pensii mai mici.
o 26% considera ca vor trebui sa economiseasca mai mult pentru batranete, iar 20% cred ca se vor pensiona mai tarziu decat planificasera.
- Mai putin de 20% din respondentii din aproape toate statele membre au declarat ca nu cred ca pensiile le vor fi afectate de evenimente economice si financiare.
- Respondentii din Grecia (51%), urmati de Germania (42%) si Romania (39%) sunt in topul celor care se asteapta la pensii mai mici. In Romania procentul a crescut fata de anul 2009 cu 19 pp.
- O atitudine proactiva au demonstrat-o respondentii din Franta, Slovacia, Belgia, Cehia, prin faptul ca au mentionat ca fie se vor pensiona mai tarziu decat planificasera (31% Franta), fie vor economisi mai mult (39% Slovacia, 37% Belgia, 34% Cehia).
- Aproximativ 50% din cetatenii europeni erau ingrijorati ca nivelul venitului lor la batranete nu va fi suficient cat sa le permita sa duca o viata decenta (54%).
o Aproximativ trei sferturi din respondentii romani si greci erau ingrijorati de acest lucru. 40% din romani si 37% dintre greci s-au aratat foarte preocupati de acest aspect.
o 1/3 din respondentii din Letonia, Ungaria, Bulgaria si Portugalia s-au aratat foarte pesimisti.
o Cei mai optimisti au fost danezii, 42% din respondenti nefiind deloc ingrijorati de venitul lor la batranete.
o Pe o scara de la 1 la 10, Romania ajunge in topul tarilor europene la gradul ridicat de preocupare privind veniturile la batranete (7,6), urmata de Grecia si Portugalia cu 7,3, respectiv de Bulgaria cu 7,1.
o Din iulie 2009 pana in mai 2010, in Romania, procentul celor preocupati de veniturile la batranete a crescut de la 61% la 73%, in Grecia de la 62% la 73%, in Portugalia de la 61% la 70%, in Spania de la 53% la 65% si in Cehia de la 50% la 64%.
- Cei mai putin ingrijorati s-au aratat a fi cei care erau deja la pensie sau aproape de pensie (55-64 ani) si membrii celui mai tanar grup de varsta (15-24 ani).
- Persoanele care nu lucrau sau care erau studenti s-au aratat mai ingrijorati decat cei care erau angajati.
- Procentul respondentilor foarte ingrijorati ca venitul lor la batranete nu va fi suficient pentru a le permite sa traiasca decent descreste progresiv cu cresterea gradului de educatie al respondentilor.
- Femeile sunt mai ingrijorate de acest lucru: 23% din ele s-au aratat foarte ingrijorate fata de numai 17% din barbati.
Andreea PAUL (VASS)
