Prin cele 58.000 de hectare, Delta Dunării este cea mai importantă rezervaţie naturală a României şi a treia zonă umedă ca importanţă din Europa. Natura a cheltuit sute de milioane de ani ca să aduneaici laolaltă minunile celui mai important paradis acvatic al Europei.
În iulie 2005 statul român a luat cea mai importantă decizie de protecţie ecologică din ultimii 50 de ani, prin care protejează ştiuca, sturionii şi alte 40 de specii. Dar SC Piscicola Tour SRL, firma celui numit “stăpânul Deltei”, Alexandru Bittner, care deţine controlul absolut al afacerilor cu icre negre, a căror valoare se cifrează pe piaţa neagră la peste 15 milioane dolari, a atacat ordinul în instanţă şi Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru luna martie 2006 judecarea recursului introdus de Ministerul Agriculturii. Ca şi cum paralizarea turismului datorită gripei aviare nu era de ajuns, masacrul din ultimii ani al sturionilor ne-a costat o nouă sancţiune internaţională, Statele Unite refuzând să mai importe sturioni de pe piaţa românească. Justiţia, pentru a da satisfacţie intereselor economice ale celui mai mare concesionar din zonă, care controlează complexul Razim-Sinoe şi Cotul Pisicii, adică peste o jumătate din teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, alături de Robert Răduţă, Gheorghe Negrea sau Sorin Marin, plus că Gura Portiţei este ultimul mare şmen, a pus statul în imposibilitatea de a se achita de obligaţiile pe care şi le-a asumat în faţa organismelor internaţionale cu privire la conservarea biodiversităţii în Delta Dunării.
Cononov acuză legea pescuitului
Guvernatorul Deltei Dunării, Paul Cononov, critică în termeni duri Legea 113/2005 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura, act normativ apărut la o lună după numirea sa în funcţie şi pe care în urmă cu o jumătate de an l-a susţinut frenetic, considerând-o “strâmbă şi redactată pe un colţ de masă”. Prin lege, mai precis articolul 14, oricine doreşte să pescuiască în Deltă primeşte gratuit, prin încredinţare directă, dreptul de a pescui şi de a vinde peştele. După ceva timp, guvernatorul recunoaşte că este o greşeală cedarea resursei piscicole în curtea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. În acest fel s-a încălcat flagrant o recomandare din 2000 a Consiliului Europei, care prevedea că, pe teritoriul Deltei Dunării, resursele piscicole trebuie administrate integral de Administraţia Biosferei Delta Dunării.
Ce s-a întâmplat în Deltă
Undeva la mijlocul legislaturii trecute, ex-guvernatorul Virgil Munteanu şi-a pus în cap să organizeze un nou sistem de desfăşurare a pescuitului în Deltă pe principii comerciale. În ciuda numeroaselor proteste ale populaţiei locale, culminând cu o serie de vizite ale nemulţumiţilor la Tulcea, concesionarea a intrat în linie dreaptă la începutul anului 2003, când au fost repartizate primele 12 zone de pescuit către o serie de societăţi comerciale. Cu chiu, cu vai, noul sistem a fost implementat în Delta Dunării, chiar dacă au apărut numeroase scandaluri în comunităţile deltaice, în special legate de o serie de abuzuri ale corpurilor de pază ale concesionarilor. Erau la un moment dat 14 societăţi comerciale care deţineau în concesionare cele 24 de zone de pescuit din Delta Dunării. Valoarea anuală a investiţiilor pe care trebuiau să le realizeze acestea, conform contractului, se ridica la 100 miliarde lei, iar redevenţa încasată de către stat a fost de aproximativ 50 miliarde lei. Practic, prin neîncasarea redevenţei, bugetul de stat va fi uşurat de cel puţin un milion şi jumătate de dolari. Concesiunile au mers totuşi înainte, până la schimbarea puterii şi implicit a conducerii Administraţiei Rezervaţiei. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură a anunţat că patru contracte de concesiune, care încalcă cel puţin cinci legi şi şase convenţii de mediu internaţionale, au fost reziliate, pe listă fiind societăţile fostului deputat PSD de Tulcea Dan Verbina, care au avut în administrare resursele piscicole din zonele Crişan şi Matiţa, neoferindu-se informaţii dacă statul va acorda despăgubiri, următoarea etapă fiind eliberarea autorizaţiilor de pescuit către organizaţiile de pescari care-şi desfăşoară activitatea în acest areal. Dumitru Măereanu, reprezentant al Kaviar House SRL, care a administrat resursa piscicolă în zona Pardina, a renunţat, surprinzător, şi el, din liberă iniţiativă, preferând acvacultura şi păstrarea staţiei de reproducerea puilor de sturioni. Stăpânii Deltei rămân fără luciu. Dar Delta Dunării a redevenit paradisul braconierilor. Anul trecut, efectivele de pază ale statului au confiscat 2000 de scule ilegale de pescuit, în timp ce angajaţii unei singure societăţi au capturat peste 18.000, număr care spune multe.
Sunt şi veşti bune
Circa 140.000 de euro vor fi investiţi până în 2015 în Delta Dunării. Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea a finalizat studiul de mediu care va da liber unor investiţii ce au ca scop schimbarea radicală a rezervaţiei. Obiectivele aşa-numitului “master plan” vizează, pe de o parte, modernizarea infrastructurii din Deltă şi sprijinirea activităţilor economice tradiţionale, pe de altă parte se referă la crearea unui sistem de monitorizare a ecosistemelor din Delta Dunării. Aici urmează să se realizeze rampe ecologice, sisteme de alimentare cu apă potabilă, canalizări, drumuri comunale pe diguri, precum şi crearea unor surse alternative de energie, cum ar fi mori de vânt, celule solare şi navigaţie cu propulsie electrică. Problemele sunt însă inevitabile, având în vedere că realizarea unor drumuri ce vor lega localităţile din Delta Dunării se va face pe digurile de apărare, care aparţin acum mai multor proprietari. Şase drumuri comunale urmează să se construiască pe digurile de apărare până în 2015, pe listă fiind Tulcea-Chilia Veche, Nufăru-Gorgova, Sulina-Periprava, Sulina-Sfântu Gheorghe, Murighiol-Dunavăţul de Jos şi Murighiol-Colina. Momentan există o evaluare a lucrărilor hidrotehnice, sunt circa 800 de kilometri de diguri şi urmează să se definitiveze regimul de proprietate a acestora. În ceea ce priveşte restaurarea, refacerea ecologică, a amenajărilor agricole şi piscicole din Delta Dunării, reprezentanţii CJ Tulcea se declară de acord cu aceste lucrări, cu condiţia ca terenurile, însumând circa 80.000 de hectare, să fie administrate şi în continuare de Consiliul Judeţean, care încasează circa 30 miliarde de lei din redevenţe. Unii spun că Ministerul Mediului, prin ARBDD, ar intenţiona să preia această suprafaţă. Guvernatorul Paul Cononov a precizat că studiul de fezabilitate va debuta abia la începutul anului următor. Deocamdată, noua conducere a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, reprezentată de Consiliul Ştiinţific, urmează să fie desemnată prin hotărâre de guvern până la finele anului în curs. Se lucrează şi la modificarea legii fundamentale a rezervaţiei, Legea 82, aducându-se şi modificări la statutul rezervaţiei, la organigramă, iar Consiliul Ştiinţific va fi aşezat pe cu totul alte baze. A fost luat ca model felul cum sunt administrate ariile protejate din ţările Europei de Vest.
Promovarea turismului din România, deficitară
Delta Dunării nu prezintă interes pentru turiştii din ţările Europei de Vest. Aceasta este concluzia preşedintelui Asociaţiei “Delta Dunării-Turism”, Virgil Munteanu, prezent la ultima ediţie a Târgului Internaţional de Turism de la Londra. Acesta a spus că există un dezinteres pentru produsul turistic din România şi nu doar din Delta Dunării. Problema cea mai mare este promovarea destinaţiilor turistice de la noi din ţară şi cei care ar trebui să se ocupe de asta sunt autorităţile statului. Anul trecut, Delta Dunării a fost prezentată ca un produs turistic unitar şi nu au fost promovaţi agenţii economici, aşa cum se întâmplă de obicei la astfel de târguri.
