Guvernul pe care-l voi conduce va fi ferm, un guvern care-şi va asuma acţiunile şi va răspunde numai în faţa cetăţenilor, şi nu în faţa clientelei.”
1. Domnule Călin Popescu Tăriceanu, sunteţi premierul desemnat al Alianţei “Dreptate şi Adevăr”, în cazul câştigării alegerilor. Cum veţi organiza guvernul? Care vor fi criteriile de selecţie pentru vitorii miniştri?
Consider că viitorul guvern al Alianţei D.A. PNL-PD trebuie condus respectând trei principii: eficienţa, responsabilitatea şi fermitatea. Eficienţă, pentru că fiecare impozit pe care statul îl încasează de la cetăţeni se va întoarce integral în societate, în principal pentru a crea noi locuri de muncă. Responsabilitate, pentru că nu vom mai tolera corupţia care a creat oligarhia economică actuală, corupţie care a dijmuit până astăzi veniturile fiecărui contribuabil. În cazul în care un ministru, oricine ar fi acesta şi orice poziţie politică ar avea, nu va respecta obiectivele Alianţei, va fi eliberat din funcţie. Guvernul pe care-l voi conduce va fi ferm, un guvern care-şi va asuma acţiunile şi va răspunde numai în faţa cetăţenilor, şi nu în faţa clientelei. Eu voi conduce un guvern în care nu are ce căuta clientela politică. Iată de ce consider că, dacă în ultimii ani în guvernul României au fost cazuri de corupţie, înseamnă ca primul ministru Adrian Năstase a avut o problemă de autoritate. Dacă un ministru a alocat fonduri publice către propria familie înseamnă că în guvernul României se fură. Dacă există domenii administrate haotic, cum este sănătatea, înseamnă că guvernul are o problemă de competenţă. Mai mult, chiar instituţia prezidenţială a tolerat şi a patronat corupţia vreme de patru ani prin toleranţa inacceptabilă a preşedintelui Ion Iliescu, iar Adrian Năstase a condus un guvern fidel intereselor clientelei politice. Eu voi conduce un guvern fidel intereselor României. Voi conduce un guvern în care nu se va lua mită, nu se vor face aranjamente de culise, afaceri dubioase sau trafic de influenţă. Guvernul meu îşi va duce la îndeplinire angajamentele asumate şi cuvântul dat în faţa partenerilor externi, pentru ca România să nu mai fie nevoită vreodată să bată la uşi închise.
2. Ce rol va avea copreşedintele Alianţ ei şi candidat la Prezidenţiale, domnul Traian Băsescu, în numirea miniştrilor unui viitor cabinet?
Traian Băsescu a venit în faţa românilor cu mesajul-cheie al unui preşedinte actor, un preşedinte activ, un preşedinte implicat. Prin această prismă, el va fi consultat în formarea unui guvern cu care vrea să fie în colaborare în interesul ţării.
3. Credeţi că în România este posibilă o coabitare, să spunem între dumneavoastră ca premier şi Adrian Năstase ca preşedinte?
Politica este arta posibilului. Dacă rezultatul electoral va impune o coabitare, o vom accepta. De altfel, decalarea alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale prin diferenţierea duratei mandatelor, conform noii Constituţii, poate duce în viitor la asemenea formule politice.
4. Despre programul Alianţei D.A. se afirmă că este destinat mai degrabă unei anumite clase medii. Nu credeţi că este un bazin electoral destul de restrâns?
Programul de guvernare al Alianţei “Dreptate şi Adevăr” îmbină două nevoi presante pentru societatea românească: politici liberale bazate pe libera iniţiativă şi concurenţă, politici al căror rezultat direct să fie o economie solidă şi în creştere reală, de care să beneficieze toţi cetăţenii, nu doar clientela partidului aflat la guvernare, alături de politici sociale care să corecteze neajunsurile sociale ale unei tranziţii ce pare fără sfârşit. Obiectivul central al acestui program de guvernare este lupta împotriva sărăciei printr-un program de măsuri economice liberale. Spre deosebire de PSD, noi nu vedem combaterea sărăciei prin soluţii temporare, prin politica “firimiturilor de pâine”, care nu face decât să întreţină starea de sărăcie şi să sporească dependenţa faţă de stat. Noi socotim că obligaţia unei guvernări responsabile nu este întreţinerea, ci eliminarea sărăciei. De aceea, vederile noastre sunt îndreptate către o creştere economică sănătoasă, către crearea de avuţie, fără de care orice încercare de redistribuire către categoriile defavorizate este în final iluzorie. Nu cred deci că programul nostru are un public restrâns, dimpotrivă, se adresează tuturor cetăţenilor care aşteaptă o guvernare cu faţa spre viitor şi exercitată în interesul oamenilor, şi nu al unei clientele.
5. Cota unică de impozitare va aduce, în primii doi ani, destul de puţini bani la buget. Dumneavoastră însă repetaţi că se va lărgi baza de impozitare, prin creşterea numărului contribuabililor. Se va crea un dezechilibru bugetar în primii doi ani? Cum se va reflecta aceasta în agenda privind integrarea României în Uniunea Europeană?
La această întrebare am să vă dau un răspuns mai degrabă tehnic. Conform programului nostru fiscal, impozitul pe profit va scădea de la 2,7% din PIB în 2004 la 2,1% din PIB în 2005. Efectul va fi scăderea veniturilor bugetare cu 15.500 miliarde lei. Impozitul pe venit scade de la 3,1% în 2004 la 2,3% în 2005. Efectul va fi scăderea veniturilor bugetare cu 20.720 miliarde lei. Totalulscăderii datorate reducerii impozitului pe profit şi a impozitului pe venit va fi de 36.230 miliarde lei, ceea ce înseamnă 900 milioane de euro în plus pentru investiţii şi economisire. Din această scădere, prin efectul încrucişat al creşterii colectării pe impozitul pe dividende şi pe impozitele indirecte (TVA, accize, taxe vamale) avem o creştere la celelalte capitole de circa 0,3-0,4% din PIB, anume 8-10.000 miliarde lei. Deci efectul negativ se reduce la 26-28 000 miliarde lei (circa 1,1-1,2% din PIB sau 3,4-3,6% din veniturile bugetului consolidat). În concluzie, pe ansamblul veniturilor bugetare, în termeni reali, socotind creşterea economică de 6%, nu avem nici o scădere, ci, dimpotrivă o creştere de 4,8% faţă de 2004. La asta nu am adăugat efectele pozitive în ceea ce priveşte comportamentul fiscal al contribuabililor, datorită scăderii impozitelor directe, precum şi efectele întăririi disciplinei fiscale şi eliminarea lanţurilor clientelare.
6. Aţi criticat, în mai multe rânduri, felul în care au fost negociate capitolele în cadrul procesului de integrare. Veţi propune, dacă veţi câştiga alegerile, redeschiderea unor capitole care au fost provizoriu închise? Dacă da, care?
Noi am criticat lipsa de transparenţă a negocierilor deoarece acest comportament a dus la imposibilitatea evaluării costurilor reale aferente integrării. Mărimea costurilor şi repartizarea socială a acestora reprezintă unul dintre riscurile majore ale integrării deoarece România are şi aşa cea mai mică putere de cumpărare dintre toate ţările candidate sau admise în UE.
7. Care sunt principalele propuneri ale Alianţei “Dreptate şi Adevăr” în ceea ce priveşte oportunităţile pentru tineri?
Oportunităţile pentru tineri vor putea fi create în primul rând prin reforma fiscală la care m-am referit înainte, reformă care va încuraja libera iniţiativă, competiţia şi competenţa, care va oferi egalitate de şanse şi va motiva munca. Tinerii nu trebuie consideraţi şi trataţi ca o categorie defavorizată pentru care se gândesc programe sociale, aşa cum a făcut PSD-ul, ci ca pe o resursă importantă pentru care vom dezvolta programe privind îmbunătăţirea educaţiei, accesul pe piaţa forţei de muncă şi care să-i sprijine să-şi dezvolte iniţiativa şi creativitatea. În acest sens, vom constitui incubatoare de afaceri şi vom aloca fonduri nerambursabile care să le finanţeze ideile şi care să le permită să demareze şi să dezvolte proiecte economice. Pe de altă parte, angajatorii vor primi o primă echivalentă cu un salariu minim brut pe economie plus o sumă egală cu valoarea indemnizaţiei de şomaj pentru fiecare tânăr angajat. Totodată, angajatorii vor fi scutiţi de la plata contribuţiei la fondul de şomaj aferentă absolvenţilor pe o perioadă de un an.
Vom relua reforma învăţământului, astfel încât educaţia să poată fi convertită într-o sursă de bunăstare. Învăţământul va pune accentul pe caracterul formativ, şi nu pe cel informativ, pe creativitate, şi nu pe reproducere. Şcoala va trebui să ţină cont de învăţământul solicitat de firme şi companii, iar pentru a întări parteneriatul între şcoală şi firmă, vom introduce bursele private. Vom asigura fiecărui tânăr posibilitatea de a-şi îmbunătăţi performanţele educaţionale prin burse de studiu şi introducerea creditului pentru studii.
Publicat în : Politica interna de la numărul 21
