“Un lucru este cert, şi anume că partidele parlamentare nu mai sunt de acord ca instituţia prezidenţială să exercite o influenţă autocratică asupra celorlalte instituţii, respectiv Parlament şi Guvern.”
Domnule Constantin Niţă, sunteţi unul din liderii marcanţi ai principalului partid de opoziţie, care, pe lângă mandatul de deputat în Parlamentul României, îndepliniţi şi funcţia de preşedinte al Organizaţiei PSD Braşov. Retrocedarea Castelului Bran este o temă importantă în agenda mass-media şi un subiect controversat la nivelul decidenţior politici. Care este opinia dumneavoastră cu privire la acest subiect?
În mod cert, fostul proprietar sau, mai exact, urmaşii fostului proprietar al Castelului Bran, au dreptul de a primi, potrivit legii actuale, ceea ce li se cuvine. Din acest punct de vedere nu există nici un dubiu. Însă nu trebuie scăpate din vedere câteva aspecte, după părerea mea deosebit de importante. În primul rând Legea nr. 10 din 2001, care prevede restituirea imobilelor către foştii proprietari, a fost modificată în 2005, în sensul că orice imobil, indiferent de destinaţia lui actuală, putea fi restituit în natură fostului proprietar. Vechea formulă prevedea că anumite imobile nu pot fi retrocedate în natură, dar foştii deţinători sau urmaşii acestora ar fi fost despăgubiţi de stat. În această categorie se înscria şi Castelul Bran. Tocmai din aceste motive, în prima notificare depusă de Dominic de Habsburg, moştenitorul de drept al Principesei Ileana, s-a cerut restituirea sau despăgubiri în valoare de aproximativ 25 milioane de euro. Ulterior, legea a fost modificată şi atunci s-a cerut de către moştenitori restituirea în natură.
Cred că şi în această situaţie, statul, reprezentat de Ministerul Culturii şi Cultelor, a tratat problema cu prea multă lejeritate, motiv pentru care s-a ajuns acum la această dispută mediatică între statul român şi Dominic de Habsburg. După părerea mea, în actul de retrocedare, pe lângă dreptul de preemţiune al Ministerului Culturii şi Cultelor şi obligativitatea ca noul proprietar să menţină obiectivul muzeu timp de trei ani, ar fi trebuit să se prevadă un drept de retenţie al statului pentru cel puţin 15 milioane de dolari, bani investiţi începând cu 1990în consolidarea şi întreţinerea Castelului Bran.
În altă ordine de idei, îmi este greu să cred că cineva va oferi pentru Castelul Bran câteva zeci de milioane de euro atâta timp cât este bine ştiut că în toată lumea întreţinerea unui castel şi a domeniului care îi aparţine este o chestiune deosebit de costisitoare. Cred, de asemenea, că preluarea castelului de către comunitatea braşoveană ar fi fost cea mai bună soluţie. Eu cred că era o datorie morală a domnului Dominic de Habsburg să redea acest obiectiv comunităţii braşovene, dar din păcate banii sunt cei care dictează.
Faceţi parte din noua echipăde conducere a PSD, având o responsabilitate importantă în domeniul energiei, resurselor şi politicilor industriale. Veţi pregăti pentru PSD un program economic?
În cadrul PSD, trebuie să mă ocup de politici industriale, energie şi resurse. Aşa cum se vede, un domeniu complex care a condus în ultima perioadă la multe controverse, dezbateri, luări de poziţie, atât în interiorul ţării, cât şi în exterior. Obiectivul propus al PSD în perioada următoare este obţinerea independenţei energetice în cadrul unei politici energetice comune cu UE, precum şi o competitivitate şi o eficienţă sporite în acest domeniu. Conform Comisiei Europene, va trebui să ne regăsim şi noi într-un plan comun de acţiune care să cuprindă câteva structuri clare, cum sunt creşterea eficienţei energetice cu cel puţin 20% până în 2020, folosirea energiilor regenerabile, creşterea cheltuielilor pentru cercetare în domeniul energetic cu până la 50% în următorii şapte ani, finalizarea pieţei interne pentru electricitate şi gaz şi o separare clară între producţia şi destinaţia de energie, modernizarea instalaţiilor de producţie energetică, stoparea privatizării societăţilor de producţie, transport şi distribuţie până la o nouă reorganizare a pieţei energetice europene ş.a.
În legătură cu politica industrială, va trebui împreună cu colegii mei să găsim soluţii pentru îndeplinirea unor obiective clare pentru următorii 10 ani ani prin creşterea competitivităţii produselor româneşti, stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii atât prin măsuri fiscale, cât şi prin încurajarea administraţiei locale de a sprijini aceste întreprinderi, calificarea forţei de muncă în concordanţă şi cu cerinţele unei pieţe concurenţiale, protecţia mediului – ca factor de stimulare a industriilor nepoluante etc.
Recent l-aţi invitat pe preşedintele Traian Băsescu la Braşov pentru a-i expune acţiunile “grupurilor de interese” democrate. Puteţi să detaliaţi?
Aici trebuie să fac o corecţie. Demersul nostru nu a fost acela de a arăta preşedintelui acţiunile „grupurilor de interese“. Parlamentarii PSD de Braşov au iniţiat o dezbatere publică mult mai amplă pentru a se găsi soluţii viabile pentru salvarea de la faliment a industriei braşovene, şi aici ne referim în special la Tractorul, Rulmentul şi Nitramonia Făgăraş. La această dezbatere au fost invitaţi ceilalţi parlamentari de Braşov, preşedintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu Tăriceanu, miniştrii din Guvern, liderii confederaţiilor sindicale, precum şi conducerile întreprinderilor încă neprivatizate din Braşov.
Din păcate am constatat că Preşedinţia nu şi-a trimis nici un reprezentant, iar din partea Guvernului au particiat ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, şi preşedintele AVAS, Teodor Atanasiu, dar doar pentru a se informa, nu şi pentru a oferi soluţii. Situaţia la cele trei mari întreprinderi este deosebit de gravă. Societăţile se află practic în pragul falimentului, iar Guvernul nu a prezentat până acum un program ferm de relansare a activităţii. Singura soluţie găsită până acum a fost restrângerea activităţii şi disponibilizarea muncitorilor. Am dorit să le semnalăm încă o dată factorilor responsabili că de soarta celor trei mai uzine depinde şi soarta a mii de oameni şi a familiilor acestora.
Cum colaborează PSD cu “grupul de la Cluj” şi cu Mircea Geoană?
Foarte bine. Nu avem nici o problemă din acest punct de vedere. Faptul că la un moment dat nu am împărtăşit aceleaşi idei cu colegii noştri de la Cluj nu înseamnă că nu ne înţelegem sau nu ne-am înţeles. În fond, suntem un partid democratic în care este permisă libertatea de opinie, fapt ce s-a văzut cel mai bine la congresul de la sfârşitul anului trecut.
Important este ca împreună să formăm o echipă şi, dintr-o dezbatere bazată pe argumente, să găsim cele mai bune soluţii atât pentru cei pe care-i reprezentăm, cât şi pentru partid.
PSD a anunţat ca va iniţia procedurile de suspendare din funcţie a preşedintelui Băsescu. Care va fi, din punctul dumneavoastră de vedere, finalitatea acestui demers?
Este greu de spus care va fi finalitatea acestui demers pentru că suspendarea preşedintelui nu depinde în acest moment numai de PSD. Normal ar fi ca Parlamentul să decidă suspendarea preşedintelui pentru desele sale încălcări ale Constituţiei. Avem foarte multe argumente şi exemple în acest sens pe care le prezentăm şi altor partide din opoziţie, dar şi celor aflate la putere. Dincolo de aceste argumente, doresc să precizez că acţiunea PSD este una constituţională, un demers al unui partid aflat în opoziţie, o sancţionare a mai multor fapte nedemocratice din partea preşedintelui. Un lucru este cert, şi anume că partidele parlamentare nu mai sunt de acord ca instituţia prezidenţială să exercite o influenţă autocratică asupra celorlalte instituţii, respectiv Parlament şi Guvern.
Interviu realizat de Virginia MIRCEA
