Guvernul de la Teheran a pus la cale un plan prin care speră să se poată pune la adăpost faţă de presiunile din ce în ce mai mari ale Statelor Unite. Pe de o parte, Teheranul are intenţii de supraînarmare, explicând că se apără împotriva unei posibile ameninţări americane, iar, pe de altă parte, încearcă prin contacte diplomatice să obţină sprijin politic. Acesta a fost scopul vizitei la Moscova al ministrului de externe iranian. Moscova, care ar obţine beneficii de pe urma contactului cu Iran, în special avantaje politice şi mai puţin economice, încearcă, totuşi, să evite o apropiere prea mare faţă de această ţară, mai ales în domeniul tehnico-militar, pentru a nu stârni iritarea Washingtonului, notează cotidianul rus “Kommersant”.
Programul vizitei de o zi a lui Kamal Kharrazi la Moscova a inclus o întrevedere cu secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Igor Ivanov, negocieri cu omologul rus, Serghei Lavrov şi, în sfârşit, o audienţă la preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.
Iranul are, aşa cum se ştie, probleme cu Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică şi cu Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Inspectorii AIEA au descoperit nu o singură dată urme ale unei activităţi ilegale în preajma obiectivelor nucleare iraniene. Moscova a promis că va face totul pentru ca “dosarul nuclear” al Iranului să fie închis cât mai curând, cerând însă în schimb colaborarea deplină şi sinceră a Teheranului cu AIEA.
În paralel cu ofensiva diplomatică, Iranul a iniţiat o campanie de proporţii privind o nouă dotare a armatei, sperând, în acest sens, să obţină ajutorul Rusiei. Astfel, guvernul de la Teheran afirmă că în următorii cinci ani va aloca pentru o nouă dotare a armatei suma de aproximativ 10 miliarde de dolari. Teheranul planifică să creeze un sistem modern de apărare anti-rachetă, al cărui element principal ar urma să devină complexele ruseşti C-300. Iranul ar mai dori să cumpere şi cele mai noi modele de tehnică blindată rusească de tip “stealth”, care nu pot fi reperate de radare nici măcar în deşert, precum şi submarine pentru acoperirea Golfului Persic. Deocamdată, Rusia nu a dat un răspuns cererilor de armamemnt din partea Iranului. În primul rând, este vorba de un calcul politic, deoarece, dacă ar anunţa că acceptă cererea, ar putea crea proteste importante din partea comunităţii internaţionale. Pe de altă parte, se vorbeşte de mult timp că, de fapt, Moscova exportă deja armament în Iran, suma tranzacţiilor anuale recunoscute de Kremlin ca fiind de circa 60 milioane USD.
Deocamdată este cert că Iranul nu vrea să cedeze şi că se pregăteşte.
