În ultimele luni, echipa de anchetatori a Comisiei ONU pentru Drepturile Omului a acuzat Statele Unite că ar îngreuna, în mod deliberat, tentativele de a vizita baza de la Guantanamo Bay, unde se află deţinuţi bănuiţi şi acuzaţi de terorism.
Închisoarea de la Guantanamo Bay
Experţi ai Naţiunilor Unite au decis să deschidă o anchetă asupra situaţiei prizonierilor de la Guantanamo, fără să mai aştepte aprobarea Washingtonului pentru efectuarea de vizite la centrul de detenţie. La mai mult de un an după ce au prezentat o cerere comună în vederea unor inspecţii la Guantanamo şi la alte centre de detenţie americane din Irak şi Afganistan, patru experţi ONU şi-au exprimat regretul faţă de atitudinea administraţiei americane în soluţionarea acestei probleme controversate.Concret, reprezentanţii ONU acuză autorităţile de la Washington că nu i-a invitat să discute cu persoane arestate, menţinute în detenţie sau judecate pentru terorism. Cei patru raportori speciali – Leandro Despouy (expert în probleme legate de independenţa judecătorească), Paul Hunt (dreptul la sănătate), Manfred Nowak (tortură) şi preşedintele grupului de lucru asupra detenţiei arbitrare, Leila Zerrugui – consideră că s-au făcut acuzaţii credibile că la Guantanamo Bay s-ar fi folosit tortura şi că este în interesul tuturor să fie anchetate.
De cealaltă parte, Washingtonul spune că încă analizează cererea. Experţii ONU sunt cu totul de altă părere: ei susţin că a trecut destul de mult timp, fapt pentru care au anunţat că vor începe anchetarea presupuselor cazuri de tortură cu ajutorul deţinuţilor eliberaţi şi vor face publice concluziile indiferent dacă li se va permite sau nu accesul.
Legea secretului medical, încălcată sistematic
Dosarele medicale ale deţinuţilor au fost utilizate sistematic de anchetatori pentru a exploata vulnerabilităţile acestora, încălcându-se, astfel, legile americane şi internaţionale ce garantează protecţia secretului medical, relevă un articol pregătit de doi specialişti americani, pentru ediţia din 7 iulie a publicaţiei “New England Journal of Medicine”. Potrivit medicului Gregg Roche şi juristului Jonathan Marks, care citează documente militare interne, responsabilii cu interogatoriile au avut acces direct la dosarele medicale ale deţinuţilor, cel puţin până la începutul lui 2003. După cum explică autorii raportului, autorităţile de la Washington, nemulţumite de lentoarea cu care obţineau informaţii de la deţinuţii de la Guantanamo, au făcut presiuni asupra ofiţerilor pentru a găsi soluţii mai eficiente. Ulterior, generalul Geoffrey Miller, care a preluat comanda bazei de la Guantanamo la sfârşitul lui 2002, a aprobat crearea unei echipe de consultanţi în probleme de comportament. Această politică a fost confirmată de un memorandum militar de uz intern, emis de comandamentul medical al forţelor terestre, care, indică, între altele, că anumite informaţii din dosarele medicale ale deţinuţilor pot fi folosite în timpul interogatoriilor.
Închisoarea încalcă şi Constituţia Statelor Unite
Administraţia americană, confruntată încă de anul trecut cu scandalul Abu Ghraib, închisoarea irakiană în care au fost torturaţi prizonieri irakieni, se află în faţa unui alt moment dificil, legat tot de politica de încarcerare la limita legii, promovată de Statele Unite, şi de modul în care sunt trataţi deţinuţii. În ultima perioadă s-au multiplicat apelurile analiştilor şi politicienilor, nu numai din Statele Unite, care susţin necesitatea desfiinţării închisorii de la Guantanamo, din Cuba, pe motiv că sistemul de detenţie este deficitar. Primul care a tras semnalul de alarmă a fost şeful organizaţiei pentru drepturile omului Amnesty International, William Schulz, în opinia căruia lagărul de detenţie din Cuba reprezintă “un Gulag al acestor vremuri”. Lui i-au urmat alte voci, între care şi cea a fostului preşedinte american, Jimmy Carter, care a solicitat închiderea imediată a lagărului; o cerere similară fiind formulată imediat după aceea şi de publicaţia americană “New York Times”, care consideră că Guantanamo reprezintă “o ruşine naţională”.
În prezent, la centrul militar de detenţie de la Guantanamo Bay, deschis în ianuarie 2002, sunt închişi aproximativ 520 de suspecţi din mai multe ţări, cei mai mulţi capturaţi în timpul intervenţiei americane din Afganistan, fiind consideraţi membri ai grupărilor talibane sau ai reţelei teroriste Al Qaeda.
Încă de la începutul acestui an, Human Rights Watch atrăgea atenţia, în raportul său anual, că tratamentele degradante aplicate prizonierilor din Irak, Afganistan sau Guantanamo au subminat credibilitatea Statelor Unite ca apărător al drepturilor omului şi, în acelaşi timp, ca opozant al terorismului. La scurt timp după apariţia raportului, în luna februarie, un judecător federal din Washington decidea că tribunalele militare speciale înfiinţate la închisoarea Guantanamo pentru anchetarea prizonierilor sunt ilegale, deoarece nu respectă drepturile fundamentale ale deţinuţilor şi, mai mult, încalcă cel de-al cincilea amndament al Constituţiei SUA, care garantează că deţinuţii nu pot fi lipsiţi de libertate fără să aibă un proces de judecată.
În aşteptarea unor concluzii
În ultimele luni, în centrul atenţiei s-a aflat şi scandalul profanării Coranului, izbucnit după ce mai mulţi foşti deţinuţi britanici de la Guantanamo au afirmat că unii soldaţi americani au aruncat cartea sfântă a musulmanilor într-un vas de toaletă. Informaţia a fost furnizată de publicaţia “Newsweek” la începutul lui mai. Aceste dezvăluiri au generat un val de manifestaţii violente în Afganistan şi în lumea musulmană. Ulterior însă, şi în mod surprinzător, o anchetă desfăşurată de Pentagon concluziona că forţele americane de la Guantanamo au tratat cu respect Coranul şi că acest caz este închis.
Cu toate acestea, în cadrul raportului său anual privind drepturile omului în lume, prezentat la sfârşitul lunii mai la Londra, Amnesty International a evocat abuzurile comise de soldaţi americani asupra deţinuţilor aflaţi în închisoarea irakiană de la Abu Ghraib, dar şi de la baza militară americană de la Guantanamo.
La patru ani după atentatele de la 11 septembrie 2001 de la New York şi Washington, întregul proces de respectare a drepturilor omului înregistrează un regres în întreaga lume, iar Statele Unitesunt primele responsabile de această situaţie. Afirmaţia aparţine Amnesty International, care, în ultimul său raport, mai arată că Statele Unite, ca hiperputere politică, militară şi economică, servesc drept model tuturor guvernelor din lume, însă, când cea mai puternică ţară de pe glob calcă în picioare supremaţia legii şi a drepturilor omului, îi autorizează şi pe alţii să încalce regulile fără ruşine şi cu convingerea că nu vor fi pedepsiţi. Evocând pe larg abuzurile comise de soldaţii americani la Abu Ghraib şi Guantanamo, secretarul general al Amnesty International, Irene Khan, a conchis că guvernul de la Washington a făcut mari eforturi pentru a restrânge aria de aplicare a Convenţiilor de la Geneva şi pentru redefinirea torturii, fapt care ne aduce înapoi în Evul Mediu.
