În special în perioadele preelectorale, Sighişoara, supranumită şi “Perla Târnavelor”, se bucură de atenţia sporită a politicienilor. Aceasta nu se reduce doar la afişarea prin Cetate, în zilele Festivalului de Artă Medievală, ci şi la foarte multe promisiuni.
Campionii făgăduielilor fără finalitate sau, mai bine zis, ai eşecurilor răsunătoare, sunt politicienii PSD. Mai precis foştii miniştri Miron Mitrea şi Dan Matei Agathon. Unul a promis şi demarat proiectul (doar pe hârtie) al unei eurogări, care ar fi stârnit invidia tuturor occidentalilor, iar celălalt, celebrul Dracula Park, a cărui finalitate, nu doar la Sighişoara, a rămas în suspans, ca un film fără nici un sfârşit. Doar că din evoluţia scenariului nu se ghiceşte nici un fel de happy-end.
Sighişorenii şi-au pus mari speranţe în ambele proiecte, dar în “naivitatea” lor au votat masiv pentru opoziţie, drept pentru care “fiul adoptiv” al oraşului şi-a cam luat mâna de pe urbea unde bunicului său i-a fost ridicat un bust. Este vorba despre Miron Mitrea. Fostul ministru nu a ezitat să declare, cu ocazia unei vizite la Târgu-Mureş, că, din motive sentimentale, a dirijat fonduri guvernamentale către oraşul de pe Târnave, cu toate acestea aşteptările lui fiind înşelate. Cel puţin, pe vremea când era ministru, s-a bucurat de o primire de care avea parte doar Ceauşescu. Adică a fost primit cu covorul roşu, pe un peron prăfuit şi plin de gropi. Mai mult, oficialităţile judeţului au făcut sluj în faţa lui, ceea ce reprezintă o mare victorie pentru un fost lider al şoferilor.
Nici Dan Matei Agathon nu a fost ignorat. Pe vremea când construia Dracula Park în vilele de protocol din Sighişoara, localnicii îl priveau ca salvatorul economic al zonei. Zeci de ospătari, cameriste şi gărzi de corp mişunau în jurul acestuia.
Afacerea “Dracula Park” Sighişoara a reprezentat nu doar un adevărat eşec pentru mureşeni, ci şi una dintre marile catastrofe ale clasei politice româneşti. Cele 43 de miliarde de lei, care au dispărut subit din conturile Fondului pentru Dezvoltare Turistică Sighişoara, au fost investiţi de protagoniştii proiectului în restaurante de lux în inima Capitalei.
Investiţia totală pentru realizarea parcului de distracţii din Sighişoara era estimată la aproximativ 40 de milioane de euro, din care 20 de milioane erau necesare investiţiilor conexe (transport pe cablu, teren de golf, restaurante etc.). O parte din finanţare urma să fie asigurată din investiţii directe, atrase de Primăria Sighişoara, iar cea mai mare parte a fondurilor se spera că va fi atrasă în urma lansării unei emisiuni de obligaţiuni corporatiste ale “Fondului pentru Dezvoltare Turistică Sighişoara” SA. Lucru care s-a şi pus în practică. Subscripţia publică de acţiuni, care a atras banii de la peste 15.000 de oameni, a primit fără probleme avizul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Pentru a-i încuraja pe oameni, însuşi fostul prim-ministru a subscris cu o sută de milioane de lei, sumă pe care se pare că nu prea regretă că a pierdut-o.
Exces de imoralitate
Reamintim faptul că în conturile FDTS au intrat pe această cale 3,3 milioane de dolari, care în mai puţin de zece luni de la demararea şi punerea în practică a operaţiunii s-au redus la jumătate. Astfel, conturile FDTS s-au golit de 1,5 milioane de dolari, bani strânşi prin subscripţie publică. La data respectivă, între Consiliul Local Sighişoara şi FDTS a izbucnit un mare scandal pe această temă. Conflictul a demarat în momentul în care aleşii locali au dorit nota de plată a funcţionării FDTS şi s-a aflat că în conturile fondului mai sunt cam 63 de miliarde de lei din cele aproximativ 107 miliarde de lei. Reprezentanţii fondului au declarat că nu s-a ţinut o socoteală precisă a cheltuielilor cu acest scop, deoarece nu le considerau semnificative. Răspunsul FDTS a sfidat toate normele de moralitate, dacă ţinem cont de faptul că în această afacere au fost implicaţi banii cetăţeanului.
La ora actuală, în mai toate cercurile, apele s-au potolit. Afacerea din Ardeal a căzut, “Dracula Park” şi-a mutat “catrafusele” în Capitală, la Snagov, iar de cei aproximativ 43 de miliarde le lei nu s-a mai auzit nimic.
Ordinea şi dezordinea
Liga Pro Europa, organizaţia care a militat cel mai vehement împotriva amplasării Dracula Park la Sighişoara, anunţa că cere premierului Adrian Năstase tragerea la răspundere a ministrului Turismului, Dan Matei Agathon, pentru toată tevatura creată artificial de construcţia parcului. Prin vocea preşedintei fundaţiei, Smaranda Enache, fost ambasador al României în Finlanda, Liga Pro Europa a afirmat că cere, totodată, lansarea unei anchete care să dea publicităţii cuantumul investiţiilor publice făcute până acum în proiect. Smaranda Enache a mai afirmat că şi demnitarii, şi persoanele publice care au indus în eroare opinia publică prin cumpărarea de acţiuni la Dracula Park, cu toate că nu exista nici măcar autorizaţie de construcţie, ar trebui trase la răspundere. De atunci a trecut mult timp şi nu s-a întâmplat nimic. Sighişorenii au rămas fără parc, iar investitorii fără bani.
Altă poveste fără sfârşit
Construcţia eurogării din Sighişoara face parte din programul de reabilitare şi modernizare a unui număr de 15 gări, prevăzut prin Hotărârea de Guvern nr. 1254/2002, valoarea investiţiei ridicându-se la 60 milioane de dolari. Discuţii serioase în privinţa modernizării gării din Sighişoara au început încă din luna ianuarie 2004, o dată cu vizita fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea. Se preconiza că lucrările pentru măreţul proiect vor începe în luna mai a aceluiaşi an, iar suma prevăzută pentru reabilitarea gării a fost de 6 milioane de euro. Doar că încă de la bun început lucrările au întârziat, licitaţia fiind organizată abia în septembrie. SC Consig SA a câştigat lucrările de reabilitare, dintr-un număr de şapte firme participante la licitaţie, având un termen de 20 de luni pentru finalizare.
Finanţarea acestui proiect este asigurată de Ministerul Lucrărilor Publice, al Transporturilor şi Locuinţei şi Direcţia Generală de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism, beneficiar fiind CNF CFR SA, Regionala Braşov.
Reabilitarea şi modernizarea gării din Sighişoara presupun extinderea clădirii, valorificarea spaţiilor comerciale, precum şi creşterea traficului de călători. Proiectul prevede şi formarea culoarului 4 şi modernizarea peronului şi a liniilor de cale ferată.
Reabilitarea şi extinderea gării au început în toamna anului trecut, dar lipsa fondurilor a îngreunat bunul mers al lucrărilor. Conducerea Consig afirmă că deocamdată nu a primit nici un ban pentru lucrările efectuate. “Lucrările continuă la gară, acum lucrăm la corpul C al clădirii. În execuţie nu s-a plătit nimic. Pe proiect s-au cheltuit 62 de miliarde de lei, incluzând construcţia şi montajul. Lucrările efectuate de noi se ridică deja la 5-6 miliarde de lei, dar deocamdată nu s-a achitat nimic”, a declarat Florin Pipaş, director Consig SA. De asemenea, directorul firmei constructoare a precizat faptul că deocamdată nu se pune problema pentru oprirea lucrărilor şi nici nu s-a primit ordin de oprire al reabilitării.
Lipsa fondurilor poate fi explicată, conform unor păreri, prin schimbarea directorilor de la Compania Naţională a Căilor Ferate. În săptămânile următoare, se va finaliza schimbarea din funcţie a directorilor de la Regionala Braşov şi se speră într-o deblocare a fondurilor şi în primirea unor fonduri pe credite externe. În ceea ce priveşte construirea culoarului 4 şi modernizarea liniilor CFR, aceste lucrări vor intra în execuţie abia în 2006.
Noua guvernare afirmă că proiectul iniţiat de Mitrea va continua, fiind considerat, în continuare, o necesitate pentru Sighişoara. “Din discuţiile cu ministrul Borbely, construcţia eurogării din Sighişoara continuă. Va fi o rectificare bugetară şi vom vedea necesităţile de fonduri, dar eurogara este considerată în continuare un proiect important şi nu se pune problema sistării lucrărilor”, a declarat prefectul Ciprian Dobre. Interesant este însă că ministrul delegat pentru Lucrări Publice şi Amenajarea Teritoriului, Borbely Laszlo, afirmă că problema nu intră în sfera preocupărilor lui şi că cei de la Compania Naţională a Căilor Ferate se ocupă de eurogară şi că ei au planul de investiţii.
Aşadar, problema rămâne ca-n tren.
Publicat în : Politici regionale de la numărul 27
