Pachetul de legi referitoare la proprietate cuprinde prevederi despre elaborarea şi implementarea legislaţiei privind: restituirea proprietăţii imobiliare preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, restituirea proprietăţilor funciare şi încurajarea dezvoltării agriculturii.
Principii ale legii
Principiile de bază ale pachetului de legi privind modificarea regimului proprietăţii imobiliare nu afectează interesele chiriaşilor, cadrul legislativ pentru protecţia chiriaşilor menţinându-se integral. Legea 10/2001 conţinea o serie de restricţii legate de restituirea proprietăţilor. Astfel că erau exceptate de la restituire sediile partidelor, şcolile sau spitalele. Noul pachet de legi reglementează însă toate aceste cazuri. S-a urmărit eliminarea excepţiilor de la restituirea în natură, devenind astfel posibilă înapoierea imobilelor în care se află sedii ale partidelor politice, ambasadelor, instituţiilor publice. Pentru instituţiile publice, şi mai ales pentru şcoli şi spitale, se prevăd termene de menţinere a destinaţiei de până la 5 ani.
Noutăţile mai sunt legate de reglementarea globală a proprietăţii (inclusiv proprietarii sau moştenitorii proprietarilor care nu s-au înscris în CAP- uri şi n-au predat pământul statului pot primi titluri de proprietate conform legii), introducerea de obligaţii clare şi sancţiuni pentru primari şi membrii comisiilor de aplicare în cazul nerespectării legii, accelerarea proceselor funciare, înfiinţarea oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară în fiecare judeţ. Pachetul legislativ introduce renta viageră ca modalitate de a stimula gruparea terenurilor agricole: pentru fiecare proprietar de teren agricol de peste 62 de ani care are maximum 10 hectare se va oferi de la buget 100 de euro/an/ hectar pe toată durata vieţii în cazul vânzării terenului sau, respectiv, 50 de euro/an/hectar pe toată durata vieţii în cazul arendării terenului.
Au fost introduse dispoziţii în care se prevede restituirea în natură atât a terenurilor fără construcţii afectate de lucrări de investiţii de interes public aprobate (dacă nu a început construcţia acestora ori lucrările aprobate au fost abandonate), cât şi a terenurilor pe care, ulterior preluării abuzive, s-au edificat construcţii autorizate care nu mai sunt necesare unităţii deţinătoare. Imobilele înstrăinate cu încălcarea prevederilor legale, obiect al unor acte juridice desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, notificate potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, vor fi restituite în natură.
Se prevede expres posibilitatea contestării actelor juridice de înstrăinare, concesionare, locaţie de gestiune, asociere în participaţiune, ipotecare, locaţiune, precum şi orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaş, schimbarea destinaţiei, grevarea sub orice formă a bunurilor imobile – terenuri şi/sau construcţii, notificate potrivit Legii nr. 10/2001, ulterioare Legii nr. 10/2001.
Restituire în natură sau despăgubiri
Foştii proprietari care nu-şi pot primi imobilele în natură vor fi despăgubiţi, primind titluri de plată ce vor fi cotate la bursă. În acest fel, nivelul despăgubirilor nu va fi plafonat, evaluarea bunurilor care nu pot fi retrocedate făcându-se la valoarea reală. În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii va fi înfiinţat Fondul Proprietatea, destinat plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv. Se estimează că emiterea titlurilor de plată va fi operaţională la începutul anului 2006. În mai puţin de un an şi jumătate de la adoptarea legii, beneficiarii despăgubirilor îşi vor putea valorifica titlul, transformându-l integral în bani.
În plus reconstituirea proprietăţii se face pe vechile amplasamente dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane; comasarea se poate efectua în loturi mai mari sau într-un singur lot, dacă este posibil de aceeaşi categorie de folosinţă cu cel preluat, inclusiv din terenurile proprietate de stat; titlurile de proprietate obţinute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 şi existenţa liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietăţii, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate; consemnările efectuate între 1945 şi 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producţie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoţite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate; dacă nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente, iar cei care le recunosc sunt proprietarii vecini sau moştenitorii lor pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea; formelor asociative de proprietate asupra terenurilor li se va restitui în întregime suprafaţa avută în proprietate şi li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora; membrii formelor asociative aflaţi în devălmăşie sau indiviziune nu pot înstrăina propriile cote-părţi unor persoane din afara lor.
Proprietatea, condiţie pentru UE
Legile de modificare a regimului proprietăţii din România au în vedere nu numai aplicarea unui principiu de bază al liberalismului, ci şi existenţa unei realităţi crunte: peste un milion de litigii în funciar şi a câtorva sute de mii de litigii în imobiliar. Ideea de proprietate privată s-a instalat definitiv în mentalul colectiv al românilor. Peste 97% din imobilele din România se află în proprietate privată. În reglementarea definitivă a regimului proprietăţii private s-a plecat de la principiul potrivit căruia important nu este ceea ce crede statul că este bine pentru cetăţean, ci ceea ce crede cetăţeanul că este bine pentru el.
Rezolvarea problemei proprietăţii este de altfel o condiţie esenţială pe care România trebuie s-o îndeplinească pentru aderarea la Uniunea Europeană. De altfel, este cunoscut faptul că proprietatea privată se află în centrul stimulentelor economiei de piaţă. Fără proprietate privată nu există nici interesul ca venitul să fie transformat în capital, iar fără capital nu există responsabilitate. Restituirea proprietăţilor este unul dintre factorii care vor duce la dezvoltarea proprietăţii private, la realizarea unui mediu de afaceri favorabil întreprinzătorilor mici şi mijlocii, precum şi investitorilor străini.
Principiile de bază ale pachetului de legi privind reglementarea regimului proprietăţii sunt următoarele:
– regula restituirii în natură a tuturor terenurilor şi imobilelor aflate în proprietatea statului la momentul adoptării legii;
– acordarea, doar în cazuri excepţionale, de despăgubiri juste şi echitabile; despăgubirile nu vor fi plafonate;
– în cazul proprietăţilor imobiliare, se va înfiinţa un fond special destinat plăţii despăgubirilor aferente;
– în cazul imobilelor naţionalizate, interesele chiriaşilor nu sunt afectate, cadrul legislativ privind protecţia chiriaşilor menţinându-se integral;
– simplificare, debirocratizare şi transparenţă în procesul de restituire a terenurilor şi imobilelor în cauză;
– rezolvarea rapidă şi justă a zecilor de mii de litigii juridice care vizează restituirea proprietăţilor naţionalizate sau confiscate abuziv de fostul regim communist.
Publicat în : Politica interna de la numărul 29
