Venirea la putere a Alianţei PNL-PD în judeţul Cluj a bulversat lumea afacerilor. Clienţii politici ai vechii administraţii au fost înlocuiţi cu firmele apropiate de politicienii din noua structură de putere. Prin Cluj a început să se spună că Primăria nu face nici un fel de afaceri fără licitaţie. Numai că, atunci când e nevoie, licitaţia se repetă de atâtea ori până când câştigă cine trebuie. Una dintre cele mai controversate afaceri este reprezentată de contractul pentru reabilitarea a 288 de străzi.
Turcii de la Guriş contestă cea mai mare afacere din istoria Clujului
Cea mai mare afacere din istoria Clujului este contestată. Este vorba de contractul privind reabilitarea a 288 de străzi din Cluj-Napoca, a cărui valoare, cu tot cu TVA, depăşeşte 60 de milioane de euro. Licitaţia a fost câştigată de firma italiană Garboli ConicosSpa., deşi oferta depusă de această companie era cu circa 600.000 de euro mai mare decât cea depusă de compania turcească Guriş. Directorul pentru Dezvoltarea Proiectelor din cadrul companiei Guriş, Burak Basarir, a anunţat că firma sa a depus o contestaţie. Contestaţia a fost analizată de membrii comisiei de licitaţie, care au decis respingerea ei. Burak Basarir susţine că de fapt italienii de la Garboli ar fi câştigat licitaţia printr-o chichiţă contabilă. Concret, ofertele depuse de firme puteau să primească un punctaj maxim de 100 de puncte. 30 de puncte se refereau la aspectele tehnice ale lucrării. 70 de puncte se refereau la aspectele financiare. Din cele 70 de puncte, 40 de puncte se refereau la costul lucrării, 20 de puncte la costurile de finanţare, iar 10 puncte la eşalonarea lucrărilor. Câştigătorul licitaţiei a făcut o manevră interesantă. Italienii au declarat că municipalitatea nu va trebui să plătească nici un fel de costuri de finanţare, adică dobânzi ori comisioane bancare, însă aceste sume au fost incluse contabil în costurile de execuţie, care însă erau evident mai mari decât cele ale turcilor, care pe ansamblu aveau oferta cu cel mai scăzut preţ. Aşa că italienii au luat maximum de punctaj, 20, la costurile de finanţare, în timp ce concurenţii lor au primit puncte mai puţine. Cu ajutorul punctajului maxim obţinut astfel la capitolul costuri de finanţare, italienii au fost declaraţi câştigători. Potrivit consultantului contractului, firma PricewaterhouseCoopers, turcii n-au contestat în nici un fel criteriile prevăzute în caietul de sarcini. Mai mult, turcii au pierdut unele puncte şi la capitolul tehnic, pentru că, în principal, lucrările lor ar fi urmat să fie expertizate de un laborator din Bucureşti în loc de unul din Cluj iar compania turcească nu avea chiar toate utilajele cerute în caietul de sarcini pentru executarea dalelor de la trotuare. Compania turcească propunea costuri ale lucrărilor de circa 45 de milioane de euro şi costuri de finanţare de cinci milioane de euro, reprezentate de un credit luat de la BCR, cu o dobândă de doi la sută. Viceprimarul din Cluj, Adrian Popa, care a fost preşedintele comisiei de licitaţie, spune că turcii ar fi trebuit să depună observaţii după cumpărarea caietului de sarcini cu opt zile înainte de data licitaţiei. Pentru obţinerea contractului au concurat, pe lângă compania italiană şi cea turcească, firma israeliană JV Roichman şi consorţiul maghiar Drum Bun. În 2004, a mai fost organizată o licitaţie, la care au participat doar Garboli şi Roichman. Atunci, Garboli avea inclusă în ofertă costuri de finanţare şi o dobândă de 40 la sută. Oferta din 2004 era cu circa un milion de euro mai scumpă decât cea de anul acesta, în care costurile de finanţare şi dobânda înscrise în ofertă sunt zero. Tot Garboli a câştigat licitaţia şi anul trecut. Licitaţia însă a fost anulată deoarece în caietul de sarcini se prevedea că firmele licitante nu pot oferi facilităţi. Atunci, Adrian Popa spunea că prin anularea licitaţiei a fost preîntâmpinată o fraudă de proporţii.
Parcarea consilierului de la Ministerul Agriculturii
O altă afacere controversată este reprezentată de afacerea parcării din cartierul Mărăşti. Iniţial, primarul Emil Boc a acordat contractul fără nici un fel de licitaţie unei firme conduse de unul dintre membrii marcanţi ai PNL Cluj, Mircea Chertes. Acesta a fost şeful Poliţiei Veterinare din judeţ, iar soţia este inspector şcolar general adjunct. Mircea Chertes a demisionat din postul de funcţionar pentru a se ocupa de afacere. Numai că în urma scandalului de presă pornit în acest caz, Emil Boc a decis rezilierea contractului privitor la construirea parcării. Ca să nu rămână pe dinafară, lui Mircea Chertes i s-a oferit un post de consilier al ministrului Agriculturii, Gheorghe Flutur.
O altă parcare a reprezentat o afacere controversată în egală măsură. Primarul Emil Boc a decis construirea unei parcări în centrul oraşului, chiar pe o parte a curţii Primăriei, pe o parte din curtea Liceului de Coregrafie şi peste un parc care aparţinea Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj. Primarul a cerut organizarea unei selecţii de oferte. Întâmplător sau nu, a fost depusă o singură ofertă, din partea unei firme deţinute de omul de afaceri Cristian Dulău, care a fost unul dintre sponsorii campaniei electorale a Alianţei PNL-PD. Valoarea parcării care ar urma să fie ridicată în spatele Primăriei Cluj, pe terenul revendicat de Biblioteca Centrală Universitară, este evaluată de arhitecţi la circa trei milioane de euro. În data de 29 mai, primarul Emil Boc a declarat că a cerut firmelor clujene să depună oferte pentru construirea unui parking cu 500 de locuri pe Calea Moţilor. Parkingul de pe Calea Moţilor ar urma să aibă cinci niveluri şi circa 500 de locuri de parcare. Investiţia companiei lui Dulău, SC Tino SRL, ar fi urmat să fie realizată cu ajutorul unei finanţări acordate de MTS Leasing, companie aflată în colaps financiar.
Consiliul local a aprobat deja această afacere. Directorul bibliotecii, Doru Radosav, spune că una dintre intrările în parcare ar urma să se facă prin faţa instituţiei pe care o conduce, iar cealaltă prin curtea Liceului de Coregrafie. Reprezentantul Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Cluj, Vasile Mitrea, spune că cel care a întocmit schiţa a fost chiar arhitectul-şef al oraşului, Adrian Iancu, cel care conduce Direcţia de Urbanism a Primăriei şi care a fost angajat fără concurs de vecinul său de bloc, primarul Emil Boc. Ulterior, a spus Mitrea, proiectul a fost completat de un alt arhitect.
Biblioteca a fost construită între anii 1905 şi 1906, pe vremea Imperiului Austro-Ungar, pe un teren donat Universităţii Franz Jozsef de către contesa Banffy. Aceasta avea o fiică ce suferea de o boală incurabilă şi care era studentă a universităţii clujene. Terenul donat de contesă era mult mai mare. Însă Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, succesoarea vechii Universităţi Franz Jozsef, care reprezenta umbrela administrativă sub care funcţiona şi Biblioteca Centrală Universitară, a acceptat să cedeze o serie de parcele din acest teren. Pe o bucată de teren s-a ridicat clădirea în care funcţionează Clinica de Chirurgie II a Spitalului Clinic Judeţean Cluj şi Institutul de Urologie şi Transplant Renal. O altă parcelă a fost donată Primăriei Cluj, care a amenajat în Piaţa Lucian Blaga din faţa bibliotecii un părculeţ. În fine, în anul 1969, Universitatea Babeş-Bolyai a semnat un protocol cu autorităţile judeţene, prin care acestea primeau dreptul să amenajeze pe o parte a terenului curtea Liceului de Coregrafie, iar pe o altă parcelă, o grădină. În protocol se preciza faptul că autorităţile judeţene se obligă să elibereze suprafaţa atunci când Biblioteca Centrală Universitară ar avea nevoie de teren ca să ridice un nou depozit de carte. În anul 1995, clădirea Liceului de Coregrafie, împreună cu terenurile aferente, au fost trecute din patrimoniul Consiliului Judeţean în cel al Consiliului Local. Din anul 2000, în repetate rânduri, reprezentanţii bibliotecii au cerut Consiliului Local Cluj-Napoca să le restituie terenul grădinii pentru a ridica depozitul de carte. Ultima dată, în luna februarie 2005, autorităţile locale au răspuns bibliotecii că nu pot restitui terenul pentru că reprezentanţii Primăriei nu semnaseră procesul-verbal de predare-primire cu angajaţii Inspectoratului Şcolar Judeţean. Directorul bibliotecii, Doru Radosav, a declarat că va introduce o acţiune în instanţă împotriva Primăriei. El va cere restituirea terenului şi anularea eventualelor autorizaţii de construire obţinute de firma Tino. Universităţile din Cluj s-au solidarizat cu cauza bibliotecii.(C. P.)
