Doamne – dacă aş putea primi o fărâmă de viaţă, n-aş lăsa să treacă nici măcar o zi fără să le spun oamenilor cât de mult îi iubesc. Sunt o mulţine de alte lucruri pe care aş putea să le învăţ, deşi realmente nu îmi vor mai servi la nimic, fiindcă atunci când mă vor pune la păstrare în acea cutie “eu voi fi murit deja”.
Da! Acesta este Marian Romanescu – fost ofiţer în cadrul unei unităţi de elită – USLA – care a suferit în tăcere vicisitudinile la care a fost supus nu numai el ci şi alţi patrioţi adevăraţi, care şi-au dat viaţa pentru apărarea libertăţilor tuturor românilor – în tăcere, cu demnitate, suferind batjocura celor care nu ştiau cu adevărat ceea ce făceau cei de la U.S.L.A..
Cred că este cazul să amintim celebra frază a lui W. Churchill: “niciodată în conflictele omenirii cei mulţi nu le-au rămas atât de mult, datori, celor puţini”.
Cartea a fost scrisă cu mâna tremurând de emoţie – cu emoţie şi lacrimi – atunci când autorul- unul dintre miile de eroi necunoscuţi din decembrie ’89, şi-a adus aminte cu durere în suflet şi strângere de inimă, cum prieteni şi colegi de-ai lui cădeau seceraţi de gloanţe adevărate, trase de cei orbi de furie, fără discernământ, speriaţi şi îndoctrinați în acelaşi timp de sintagma „terorişti-securişti”.
Să ne amintim de cei care au confiscat Revoluţia româna din decembrie ’89 şi au încercat să trimită în ziua de 9 ianuarie 1990 peste 450 de ofiţeri şi subofiţeri, din cadrul DSS-ului la moarte, în cimitirul Ghencea – sub pretextul de a curăţa acea zonă de terorişti, iar trupele armatei erau pregătite să deschidă focul.
Se vor uita toate acestea? Dar cei 1200 de românii ucişi mişeleşte? Dar cei 4.200 de răniţi? Dar durerea dinăuntrul românilor – a celor care au tras în români? Nu, niciodată!!!
Autorul trebuie felicitat pentru curajul retrospectivei exacte privind evenimentele din decembrie ’89.
U.S.L.A – rămâne amintirea unui mănunchi de români care au fost jertfiţi şi s-au jertfit, pentru ca alte milioane de români să trăiască în pace şi bucurie.
Felicităm autorul pentru prezentarea clară şi precisă a evenimentelor tragice care au însângerat acel decembrie 1989 – ce aparţine unei naţii care s-a ridicat şi s-a afirmat cu demnitate şi onoare în mijlocul popoarelor democratice din EUROPA – NAŢIUNEA ROMÂNĂ!
Marian Romanescu are curajul să vadă și să scrie adevărul despre ”justiția independentă” făcând cititorilor propunerea de a revizui în întregime sistemul juridic din România. Își argumentează punctul de vedrere prin periodizarea ultimilor 25 de ani: perioada 1990-2004 sub conducerea lui ”Escu Întâiul” când România a fost devalizată de întreaga bogăție materială și spirituală, liderul dorind să fie ”sărac și cinstit”; perioada 2004-2014, numită de autor ”deceniul pușcăriabililor” condusă de ”Escu III” pe care îl așteaptă dosare penale grele.
Fără a scuza Securitatea autorul pune o întrebare retorică serviciilor de informații ”Pentru cine lucrați?”
Cartea pe care ne-o propune autorul Marian Romanescu “USLA – Ieșirea din transă” este o invitație la reflexie pentru toți românii care au fost ”hipnotizați” de clasa politică în ultimii 25 de ani și îndemnul de a avea curajul să cunoaștem adevărului despre Revoluția din decembrie 1989 și despre ultimul sfert de veac.
Virginia MIRCEA