Clujul pare să se desprindă cu greu de era Funar, care a durat 12 ani. Deocamdată, cele mai importante modificări s-au petrecut la nivelul simbolurilor. Au dispărut din oraş celebrele coşuri de gunoi tricolore, iar pe Bulevardul Eroilor, adică pe “floaşter”-ul din centrul oraşului, cum spun clujenii cu vechime care mai moştenesc ceva din vocabularul Imperiului Austriac, băncile vopsite în culorile drapelului naţional au fost înlocuite cu altele, de culoare roşie. Celebrele gropi arheologice din faţa statuii lui Matei Corvin ar urma să fie acoperite, susţine noul primar al Clujului, Emil Boc. Însă lucrurile au început să se schimbe şi la nivelul administraţiei publice. Pentru prima dată în ultimul deceniu, primarul nu mai este în război nici cu Consiliul Local, nici cu cel judeţean şi nici cu Prefectura. Toate aceste instituţii sunt controlate de reprezentanţii coaliţiei PD-PNL-UDMR-PUR, aşa că epoca ciolanelor aşezate pe mesele consilierilor răzvrătiţi împotriva primarului pare să fie de mult apusă.
Funcţionarii controversaţi, îndepărtaţi din Primărie
Din Primăria Cluj-Napoca au fost concediaţi ori au demisionat o serie de persoane care au făcut carieră în timpul mandatului fostului primar Gheorghe Funar. Cele mai semnificative nume sunt cele ale unor directori ori şefi de servicii implicaţi în diferite scandaluri de presă. De pildă, fostul prim-vicepreşedinte al filialei clujene a PRM, Mihai Mureşan, supranumit “Mureşan 10%”, după comisioanele pe care se zvoneşte că le percepea oamenilor de afaceri care încheiau contracte cu Primăria. Mureşan a fost silit să demisioneze la câteva zile de la instalarea noului primar, în contextul în care era cercetat de procurorii de la PNA pentru că ar fi primit cadou o casă de vacanţă de la un om de afaceri din Satu Mare, care vroia să obţină un contract pentru renovarea grădiniţelor din oraş. Un alt apropiat al fostului primar Gheorghe Funar care a fost silit să plece este fostul şef al serviciului de stare civilă. Este vorba de Vasile Gherman, cel care a devenit celebru prin faptul că a refuzat să-l cunune pe fostul deputat UDMR Jeno Matis pe motiv că acesta a răspuns “Da-Igen” atunci când ofiţerul stării civile îi cerea consimţământul la încheierea căsătoriei. După alte două cazuri în care Vasile Gherman a refuzat să cunune cupluri de tineri maghiari care i-au răspuns în limba lor maternă atunci când au fost întrebaţi dacă vor să se căsătorească, fostul şef al stării civile a fost concediat de Emil Boc. Dintre angajaţii Primăriei a dispărut şi fostul secretar al lui Gheorghe Funar, colonelul în rezervă Pavel Păleanu, care acum lucrează pentru PRM.
Primăria de cartier din Mănăştur
Primarul Emil Boc spune că nu s-au schimbat doar persoanele, ci şi modalitatea de a-i trata pe cetăţeni. El a înfiinţat o linie telefonică la care clujenii pot să se plângă primarului şi a lipit pe uşile tuturor birourilor din Primărie afişe cu textul “Aici nu se ia mită”. Însă gestul cel mai semnificativ a fost făcut la începutul anului. Emil Boc a deschis prima Primărie de cartier din România. Ea funcţionează în cartierul Mănăştur, cel mai mare din oraş, care are circa 100.000 de locuitori. Primăria din Mănăştur nu are primar, ci director şi nu are nici consilieri locali. În schimb, aici clujenii pot să-şi înregistreze actele ori să-şi plătească impozitele. Emil Boc spune că vor fi deschise primării de cartier şi în alte zone ale Clujului. Însă prioritatea noului primar este atragerea investitorilor, în parteneriat cu Consiliul Judeţean. Şi asta pentru că, timp de un deceniu, Clujul a fost ocolit de marii investitori străini, speriaţi de permanentul război din administraţia locală.
Marii investitori, atraşi de ieftinirea terenurilor
Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară, unul dintre cei mai mari investitori este compania Fuji. Deja compania germană deţine o fabrică de aparate foto de unică folosinţă pe Calea Turzii din Cluj. Acolo se produc circa 300 de milioane de aparate de fotografiat marca Fuji anual. Cele mai multe sunt vândute pe piaţa Uniunii Europene. În parcul Tetarom, Fuji ar dori să producă aparate profesionale de televiziune. Este vorba de costisitoarele camere video care folosesc tehnologia Beta SP şi al căror preţ poate ajunge la 60.000 de euro bucata. Tot în parcul Tetarom, Fuji GmbH ar urma să producă casete video, casete audio, CD-uri, DVD-uri ori dischete. Potrivit directorului societăţii Tetarom, Viorel Găvrea, compania Fuji Magnetics a semnat contractul prin care va prelua circa 3000 de metri pătraţi din hala de producţie a parcului tehnologic Tetarom. Investiţia va fi de minimum cinci milioane de euro şi ar urma să fie create mai multe locuri de muncă. Însă deocamdată cea mai mare suprafaţă din viitorul parc industrial a fost închiriată de concernul german Ruwell, care doreşte să realizeze o investiţie pe 6,5 hectare. Valoarea investiţiei ar urma să se ridice la circa 50 de milioane de euro. Ruwell va produce la Cluj plăci cu circuite plate, folosite în special în industria auto. Investiţia va fi realizată în afara suprafeţei amenajate prin programul PHARE şi va beneficia de sprijinul Băncii Europene pentru Investiţii, care va pune la dispoziţia concernului Ruwell AG 21 de milioane de euro pentru finanţarea unor contracte de cercetare care urmează să fie încheiate cu universităţile clujene şi îndeosebi cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. Un alt investitor este firma Energobit, care a închiriat deja un hectar în perimetrul viitorului parc industrial. Energobit va produce componente electrice şi echipamente pentru automatizări. De asemenea, în parcul tehnologic şi industrial vor intra şi firme de soft. Una dintre ele este Prosec Sistecs, rezultată din asocierea companiei clujene Sistec cu o firmă din Germania-. Sistec este principalul partener Hewlett-Packard la Cluj şi este proprietatea secretarului de stat din Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Aurel Neţin, cel care este şi preşedintele filialei clujene a Partidului Umanist Român. Sistec, care de altfel îşi va muta o parte din birouri în parcul Tetarom, a câştigat şi un important contract cu firma americană Bechtel, constructorul autostrăzii Braşov-Borş, iar în parcul tehnologic Tetarom va dispune de un hectar de teren, care va fi folosit pentru construirea unei hale în care se vor asambla calculatoare. Un alt investitor va fi firma elveţiană de management Tubmann, cea care controlează şi combinatul Silcotub Zalău. Alte firme care vor investi la Cluj sunt SVF Telecomunicaţii şi casa de expediţii Via Terra. Pe fir a intrat şi firma Weid-Mueller din Germania-, care produce conectori electrici şi care ar dori să închirieze 2,5 hectare din parcul industrial. De asemenea, au început tratative cu compania finlandeză Elcateq, cea care produce telefoane mobile marca Nokia ori Sony-Ericsson. Compania finlandeză şi-ar putea muta la Cluj o parte din capacităţile de producţie din cele trei fabrici pe care le deţine în Ungaria. În parcul industrial ar putea fi create anul acesta circa 3000 de locuri de muncă, iar valoarea totală a investiţiilor ar putea ajunge la 75 de milioane de euro. Însă se pare că interesul investitorilor străini este mai mare decât oferta pe care o pot face autorităţile clujene.
Un nou parc tehnologic în zona CUG Cluj
În curând un nou parc tehnologic ar putea fi creat pe un teren de 14 hectare de dincolo de depoul de tramvaie de lângă Combinatul de Utilaj Greu. Parcul ar urma să fie realizat la iniţiativa firmei germane Montupett. Firma germană vrea să investească în principal în construirea unei turnătorii pentru piese din aluminiu pentru industria auto. Investiţia ar fi de 120 de milioane de euro şi ar urma să ducă la crearea a 2150 de locuri de muncă. De asemenea, şi-au exprimat interesul pentru investiţii la Cluj firmele Bosch din Germania şi Electrolux din Suedia. Dacă Bosch ar putea produce aparate electrice şi bujii, Electrolux ar fi interesată de realizarea unei fabrici de aragaze.
Disputele nu au ocolit nici noua administraţie PNL-PD-UDMR-PUR
Însă nici noua administraţie nu este ocolită de scandaluri. Cel mai răsunător este legat de spaţiile comerciale din centrul oraşului, care au ajuns să se vândă şi cu 4500 de euro metrul pătrat. Primarul Emil Boc susţine că ar fi fost ameninţat de o parte din chiriaşii Primăriei care sperau să-şi cumpere spaţiile comerciale cu doar câteva sute de euro metrul pătrat. Deja unii dintre ei au dat în judecată municipalitatea pentru că sunt de părere că preţurile ar fi prea mari. Primăria dispune de aproape 1000 de spaţii comerciale, pe care ar trebui să le vândă în acest an. Consilierii locali au estimat că această afacere ar aduce bugetului Clujului cel puţin 800 de miliarde de lei, adică un sfert din totalul veniturilor oraşului. Deocamdată nu se ştie când va fi încheiată această vânzare, în condiţiile în care procesele civile legate de spaţiile comerciale pot dura câţiva ani. Spaţiile comerciale ar fi trebuit să fie vândute de acum doi ani, dar acest lucru nu s-a produs. Fostul primar Gheorghe Funar şi foştii consilieri locali au numit două comisii paralele care trebuiau să se ocupe de vânzarea spaţiilor. Cele două comisii nu au reuşit decât să se judece într-un şir interminabil de procese şi să sporească şi mai mult confuzia din rândul investitorilor.
