În 2012, anul venirii lui Marius Bodea la conducerea Aeroportului Iași, infrastructura de aerodrom era serios depreciată, exista o singură rută externă, traficul atinsese un maximum de 180.000 de pasageri, iar finanțarea cheltuielilor era asigurată în proporție de 70% de Consiliul Județean Iași. În 2013 au început lucrările de modernizare, prin construcția unei piste noi, flexibile, cea mai modernă din țară și a doua din Europa. În următorii doi ani, aeroportul a fost practic reconstruit, rezultând o creștere a capacității cu 146% și ridicarea categoriei de aerodrom la 4D, fără a întrerupe traficul și fără a aduce atingere siguranței pasagerilor. Acest proiect major de modernizare a inclus construcția unei piste noi, flexibile, cu lungime de 2400 m și portanta 99/F/W/D/T, echipată cu sistem de balizaj cat III, o nouă cale de rulare în structura flexibilă; vechea platformă a fost înlocuită etapizat, suprafața pavată de parcare a aeronavelor a crescut de la 0.84 ha la 3.45 ha. Terminalul nou, construit în doar 6 luni, are o suprafață de 3600 mp și o capacitate de procesare de 320 pasageri/oră. Facilitățile de aeroport sunt în intregime conforme cu cerințele ICAO și, pentru a asigura standardele de siguranță, au fost achiziționate echipamente moderne de mentenanță și siguranță. Mai mult, s-a reușit devansarea cu un an a termenului de finalizare a noii infrastructuri.
Dl. Marius Bodea, uitându-ne pe statistici vedem că în 2015 Aeroportul Internațional Iași a devenit o opțiune din ce în ce mai căutată. De la o singură cursă externă în 2012 (Viena), în 2016 Aeroportul ieșean va asigura conexiunea cu nu mai puțin de 16 zboruri externe (mai exact, destinații esențiale din Europa Centrală și de Vest – Londra, Paris, Bruxelles, Roma, Munchen etc.). Care sunt reperele principale ale drumului către succes ?
Când am preluat conducerea Aeroportului Iași, am făcut acest lucru cu o idee clară – să schimb mentalitatea existentă și să demonstrez că aeroportul nu este o chestiune de moft local, ci este o necesitate, mai ales că Iașul este capitala Moldovei, iar în toate statisticile Moldova apare ca fiind cea mai săracă regiune a Uniunii Europene. Nu există în lume comunitate dezvoltată cu adevărat sau cu istoric de creștere economică accelerată, fără să fi avut un aeroport. Cronologic, anul 2013 a fost o reală piatră de hotar în care au fost lansate o serie de noi rute externe. Succesul se datorează unei abordări similare cu cea a unei afaceri private pe o piață competitivă și a orientării spre profit. Cea mai dificilă etapă a fost cea de convingere a operatorilor aerieni să deschidă rute noi, pe un aeroport cu istoric de trafic mediocru și indicatori de profitabilitate negativi. Practic, operatorului nu îi vinzi infrastructura, ci destinația, iar aici am făcut mult mai mult decât se aștepta de la noi: promovare intensă a regiunii.
În lipsa unei infrastructuri rutiere și feroviare la standarde europene, Aeroportul Iași rămâne, din păcate și din fericire, principala cale de acces internațional. În prezent, suntem conectați direct cu orașe importante din punct de vedere social, economic și cultural din Europa: Viena, Paris, Londra, Roma, Milano, Munchen, Koln, Barcelona, Bruxelles etc. Asta înseamnă o șansă pentru mediul de afaceri, pentru turism, pentru traficul etnic și mediul academic. Iar 2015 este, printre altele, anul în care am reușit să legăm regiunea de Nord-Est a țării cu orașe din Statele Unite, Asia și Australia, prin deschiderea rutei directe Iași-Istanbul, poate cea mai mare reușită în ceea ce privește diversificarea portofoliului de rute. Adresabilitatea regională a cursei (este singura care se operează într-un areal de 6 milioane de locuitori din zona Moldovei și din împrejurimi) ne face să ne mândrim cu ceea ce am reușit. Practic, o astfel de conexiune cu un hub mondial, cum e Istanbul, înseamnă deschiderea Iașului către întreaga lume. Secretul dezvoltarii unui aeroport și a comunității deservite rezidă, așadar, din pluralismul de rute și companii. Conectivitatea a crescut de la o singură rută externă directă în 2012, la 16 rute externe în prima jumătate a lui 2016. Este important de precizat faptul că de la bun început am plecat cu o viziune largă în ceea ce privește dezvoltarea aeroportului, iar abordarea pe care am gândit-o când am ajuns la conducerea aerogării a fost una regională – Aeroportul Iași să poată avea adresabilitate regională, obiectiv care s-a și concretizat.
Ați spus că cea mai grea etapă a fost convingerea operatorilor aerieni. Ce anume determină companiile aeriene să vină la Iași ?
Dintre atuurile puse pe masa companiilor aeriene aș enumera atractivitatea infrastructurii moderne, care face posibilă aterizarea/decolarea în siguranță a avioanelor de capacitate mare (ceea ce înseamna automat posibilitatea de mai mulți pasageri/cursă), apoi echipamentele performante ce satisfac toate exigențele operatorilor aerieni, iar alături de acestea, serviciile de calitate. Concurența ne-a făcut să gândim o strategie de diferențiere față de celelalte aeroporturi, astfel încât să avem cele mai bune servicii aeroportuare din zona Moldovei.
Pentru prima dată în istoria sa, Aeroportul Iași se află acum pe podiumul aeroporturilor din țară, după Cluj și Timișoara. Am încheiat anul 2015 cu un trafic de 381.000 de pasageri, iar pentru 2016 prognozăm un trafic de 850.000 de pasageri, față de estimarea inițială de 700.000. Însă comparația aceasta privind numărul de pasageri pe un aeroport trebuie gândită altfel: mai mulți pasageri înseamnă, de fapt, mai multa dinamică; prin urmare, mai multe posibilități de dezvoltare în zona noastră.
Succesul acestui business local îl reprezintă munca susținută a unei întregi echipe care a lansat numeroase provocări în piața aviației civile din România, gândind un plan strategic de dezvoltare bine pus la punct, astfel încât pentru întreaga aviație, chiar și la nivel mondial, suntem un exemplu pozitiv de dezvoltare, chiar dacă nu la dimensiunea aeroporturilor mari din lume. Și iată că, pentru dezvoltarea susținută într-un interval scurt de timp, Aeroportul Iași a primit anul trecut primul feedback cu adevărat valoros – invitația la cel mai înalt for mondial al industriei aviatice organizat de ICAO, fiind prezentați la Montreal, ca singurul exemplu de caz pozitiv din Europa, ceea ce reprezintă o premieră pentru România. La Montreal, în calitate de speaker, am prezentat povestea de succes a Aeroportului Internațional Iași – cum am reușit să transformăm aerogara ieșeană într-un adevărat hub aerian. Toată lumea a rămas impresionată cum am reușit în numai 3 ani să conectăm Iașul cu 14 mari orașe, capitale de state europene sau centre culturale și cum am reușit, într-un singur an, să construim o nouă pistă de aterizare/decolare, atât de complexă și modernă. Iar faptul că suntem invitați, pentru al doilea an consecutiv, la un eveniment de asemenea amploare, ne întărește convingerea că suntem o echipa de forță, cu rezultate remarcate chiar și peste Ocean. De asemenea, vom fi prezenți și promovați în perioada imediat următoare la Forumul Economic de la Cracovia. Avem, din nou, ocazia să facem cunoscut Aeroportul Iași și dezvoltarea accelerată din ultima perioadă, să arătăm ca și în România există exemple de bună practică în construirea de infrastructură aeroportuară, de conectare a unui oraș de multiple regiuni ale Europei.
De obicei, investițiile mari necesită un timp îndelungat de amortizare a cheltuielilor, pierderile anterioare nu dispar peste noapte. Și tot de obicei cifrele contabile sunt importante. Cum stau lucrurile privitor la Aeroportul din Iași ?
Suntem preocupați în mod constant să legăm Iașul de cât mai multe destinații externe, pentru că așa fiecare categorie socio-profesională este deservită corect, conform nevoilor sale. Mai mulți clienti înseamnă mai multe venituri, iar mai mulți bani înseamnă profit. Dezvoltarea Aeroportului Iași s-a concretizat financiar în profit la nivelul anului 2015, pentru prima dată în cei 23 de ani de existență. Vorbim de un profit contabil de 300.000 de Ron, atât pe paliere de activitate economică aeronautică, cât și non-aeronautică. Am reușit să ne autofinanțăm și ne vom baza exclusiv pe venituri proprii pentru funcționare. Începând cu 2016, regia aeroportuară s-a desprins de finanțarea Consiliului Județean Iași, lăsând autorității titulare posibilitatea să aloce sumele de bani pentru alte proiecte necesare comunității, în timp ce banii care provin exclusiv de la companiile aeriene vor fi folosiți pentru funcționarea aeroportului și serviciile/activitățile de dezvoltare/modernizare a acestuia. Pentru acest an ne propunem o țintă de profit de aproximativ 120.000 Ron, la un trafic estimat de peste 800.000 pasageri, însă aceste valori pot deveni chiar mai bune dacă ceea ce avem astăzi în plan, ceea ce negociem cu companiile partenere, se cristalizează în 2016.
RA Aeroportul Internațional Iași devine al doilea aeroport din România, după Cluj, care nu are încheiat contract SIEG cu autoritatea tutelară. Aeroportul ieșean a ajuns pe picioarele sale, reușind performanța unei independențe economice totale. Asta înseamnă, până la urmă, că investiția și-a facut sens – se rezolvă problema de conectivitate, de mobilitate a cetățenilor comunității, iar statul, prin Aeroportul Iași, are acum și o afacere profitabilă, un caz aproape unic în țară. Dacă statul este cunoscut, în general, ca un slab administrator al patrimoniului său, obișnuindu-ne mai degrabă să îl considerăm un consumator de resurse financiare decât un producator al acestora, iată că Aeroportul Iași demonstrează că performanța se poate face și în ceea ce privește latura financiară a afacerii aeroportuare. Am gândit tot timpul că abordarea activităților din cadrul aerogării ieșene să se facă pe principiile corporatiste consacrate, în care orizonturile de analiză și planificare sunt reprezentate în ani și zeci de ani, pentru că este fundamental important ca dezvoltarea să fie cu adevarat durabilă, și nu asemenea unui foc de paie. Se știe prea bine că un aeroport este un lucru extrem de scump pentru autoritatea sa tutelară, întrucât trebuie să se alinieze tuturor exigențelor specifice aeroportuare mondiale, iar să înregistrezi profit contabil, după un stagiu de corectă administrare de doar trei ani, reprezintă dovada clara că tot ce s-a construit aici nu a fost o risipă, ci un mecanism ce aduce plus valoare.
Așa cum spuneam anterior, dacă ne uităm pe harta conexiunilor externe, vedem că ele asigură legătura cu principalele destinații din Europa. Mai mult, sunt destinații spre care se îndreaptă în mod curent pașii românilor: iată, spre Italia, unde știm că avem probabil cel mai mare număr de români plecați la muncă în străinătate, din 2016 sunt 6 curse spre cele mai importante noduri de transport local (Milano, Torino, Veneția, Bologna, Roma și Catania). Ați avut în vedere și acest aspect atunci când ați decis strategia de dezvoltare a Aeroportului ? În plus, ați anunțat recent că vor fi și mai multe conexiuni interne…
Pluralismul de rute înseamnă oportunități mai multe pentru orașul nostru, schimburi economice și culturale cu capitale importante ale Europei, dezvoltarea unor sectoare ale industriei locale (IT, turism etc.) și, nu în ultimul rând, facilitarea reîntregirii mai dese a familiilor cu părinți sau copii în străinătate. Într-adevar, spre Italia avem deja 6 destinații, și am decis înființarea acestor rute ca strategie de dezvoltare, știind foarte bine că spre aceste zone au plecat foarte mulți cetățeni români. Tocmai de aceea, companiile cresc frecvența anumitor zboruri, mizând pe gradul mare de încărcare ce le asigură profitul. Iar acest lucru este, automat, și în avantajul nostru. La începutul lunii iulie, spre exemplu, deschidem o nouă cursă spre Catania. Încercăm, astfel, să legăm Iasul inclusiv de zone din sudul Italiei, poate nu atât de importante din punct de vedere economic, dar unde există comunități mari de români.
Una dintre preocupările noastre constante a fost inclusiv înființarea unor rute interne, pentru care discuțiile au început în urmă cu doi ani. Au fost foarte multe solicitări pentru Timișoara și Cluj, iar de la 1 octombrie, conectarea Iașului cu aceste două orașe va deveni realitate. Introducerea curselor interne Iași și Timișoara, de la 1 octombrie, reprezintă un moment istoric pentru Iași și pentru întreaga Regiune de Nord-Est. În așteptarea unei autostrăzi, am reușit să unim pe calea aerului trei provincii istorice: Moldova, Ardealul și Banatul. Tot se vorbeste de decalajul dintre Iași și orașele din Vestul țării. Prin astfel de reușite, facem pași concreți pentru recuperarea acestui decalaj. Există foarte multe proiecte universitare, de afaceri, culturale și legături personale între ieșeni și cei din Timișoara și Cluj. Efectele introducerii curselor aeriene spre aceste două orașe se vor resimți masiv în mediul de afaceri ieșean. Și, cu siguranță, bucuria cea mai mare este a sectorului IT. Drumul până la Timișoara, cu mașina, durează 11 ore (aproximativ 16 ore cu trenul), iar până la Cluj, 6 ore. Introducerea curselor aeriene spre aceste centre urbane oferă ieșenilor și tuturor locuitorilor din regiunea de Nord-Est șansa să ajungă în vestul țării în 60 de minute.
Trebuie spus că studiile care să ne ajute în alegerea rutelor sunt peste posibilitățile noastre actuale, însă acest lucru nu ne împiedică să explorăm și alte posibilități de dezvoltare. Sperăm ca spre sfârșitul anului să se poată zbura direct de la Iași spre Madrid, a doua destinație din Spania, după ce recent am lansat încă două curse externe directe: Iași-Barcelona, respectiv Iași-Bruxelles, și țintim și spre zone din nordul Europei. Oricum, urmează să introducem și alte rute deja confirmate – Koln, din 3 iunie, apoi Larnaca și Catania vor deveni operabile din iulie. Si tot din iulie, Aeroportul Iasi devine bază operațională pentru o a treia companie aeriană, ceea ce înseamnă că operatorul respectiv dorește să investească aici pe termen lung, înțelegând că orașul nostru are potențial de dezvoltare. O altă strategie importantă va fi conectarea Iașului cu noi hub-uri mondiale (cum e Dubai) care să asigure transferuri transcontinentale prin legături foarte bune. Cu Istanbul, am făcut posibil acest lucru, în decembrie anul trecut. De asemenea, încercăm să facem posibile curse spre Frankfurt și Atena, doua rute profitabile ce s-ar putea susține.
Din explicațiile dvs., în mod cert modernizarea Aeroportului Iași e un mare câștig pentru toți cei din regiune. Totuși, cum stăm la capitolul ”străini veniți la noi” nu doar români plecați să învețe sau să muncească la ei ? Vin turiști, investitori străini la Iași ? Întreb acesta, deoarece cum bine știm, la Iași nu există doar povești de succes, ci și rateuri impresionante. Încercarea ca Iașul să devină Capitala Europeană a Culturii în anul 2021, a eșuat lamentabil.
Am convingerea că tot ce s-a întâmplat în ultimii trei ani la Aeroportul Iași poate schimba destinul comunității noastre, iar efectele modernizării aeroportului sunt deja vizibile. Dinamica aceasta uriașă de dezvoltare a aeroportului și-a pus amprenta și asupra economiei locale. Un element important îl regăsim în zona de interes pentru spațiile de birouri din Iași. În acest moment investitorii străini ajung foarte ușor în Iași și caută un loc să se dezvolte în zona noastră. Munchen și Koln, spre exemplu, sunt două destinații fundamental importante pentru mediul de afaceri din orașul nostru și pentru orizontul investițiilor străine în Iași și întreaga regiune a Moldovei. Astfel, în 2015 cererea de închiriere pentru spații de birouri a crescut cu 60% față de 2014 și de 7 ori față de 2012, acestea fiind doar câteva dintre beneficiile cuantificabile pe termen scurt.
În plus, statisticile recente arată că dezvoltarea turismului local este strâns legată de dezvoltarea aeroportului, deschiderea de noi curse internaţionale la Iași însemnând nu doar posibilitatea pentru ieşeni de a călători extern, ci şi posibilitatea pentru străini de a veni aici. Prin deschiderea unui număr mare de rute, Aeroportul Iași a relansat turismul local, raportat la anii anteriori. Concret, veniturile din turism au înregistrat o creștere cu 40% în ultimii doi ani. Însă, deși cifrele de anul trecut arată o creștere a servicilor turistice locale față de 2012, cred că la acest capitol se poate lucra mai mult. De aceea am propus organizațiilor și instituțiilor cu activitate și atribuții în turism realizarea unei colaborări în cadrul unui cluster, pentru ca în final eforturile comune să accelereze dezvoltarea turismului în Iași. Turismul este un vehicul important pentru dezvoltarea locală și regională și o industrie cu o mare diversitate în termeni de sectoare pe care le include (hoteluri, restaurante, transporturi, servicii turistice, shopping, cultură etc.). Cooperarea dintre sectorul public și cel privat este un element esențial pentru dezvoltarea turismului, un exemplu în acest sens fiind Clujul. Evenimentele organizate în anul 2015 în Cluj, cu susținerea instituțiilor locale, au dus la o creștere a numărului de turiști cu peste 20% față de anul anterior. Și tot Clujul a accentuat posibilităţile oferite de aeroportul său, ajungând în finala pentru titlul de Capitala Culturală Europeană 2021.
Ei, bine, iată că totuși cu o rândunică nu vine primăvara ! Spun asta deoarece, cum bine știm, la Iași nu există doar povești de succes, ci și rateuri impresionante. Încercarea ca Iașul să devină Capitala Europeană a Culturii în anul 2021, a eșuat lamentabil.
Da, este un eșec managerial și administrativ pentru care toți cei ce au gestionat acest proiect trebuie să-și asume răspunderea. Din nefericire, Iașul s-a obișnuit, în ultimele decenii, mai mult cu eșecurile decât cu poveștile de succes. E o mentalitate care trebuie schimbată urgent, pentru că lasă urme profunde în întreaga viață a comunității. Am ajuns să credem că nu merităm, că nu putem, că suntem lipsiți de șansă, când, în realitate, pentru fiecare eșec, există un vinovat cu nume și prenume. Mai mult, însă, decât nume, Iașul nu a avut, cu foarte puține excepții de dată recentă, conducători cu viziune. S-a condus mereu cu idei heirupiste, cu exploatarea unor oportunități de moment, a unor situații excepționale. Iar proiectul Iași – Capitală Europeană a Culturii se înscrie perfect în această logică. Nu a existat un plan de acțiune cu etape și livrabile, cu indicatori clari de monitorizare periodică a evoluției proiectului. Până în ultima clipă, echipa de la Primăria Iași a crezut că e suficient doar să facă act de prezență și va câștiga. Nu s-a asumat niciodată la modul serios ideea directoare a programului: aceea că un astfel de proiect trebuie cu adevărat să emeargă din sânul comunității, să implice întreaga societate, să respecte principiile incluziunii, fie că e vorba de mediul academic, de instituțiile de cultură, de administrația locală, de ONG-uri sau de partidele politice. Aplicația depusă de Iași nu a mizat nici pe tradiția și moștenirea multi-culturală existentă, nici pe viitor, pe potențialul de inovare, de creativitate, pe o societate bazată de cunoaștere. A fost, în fapt, o simplă „colectă” netransparentă și părtinitoare de proiecte deja existente sau fanteziste care creionau profilul unui oraș confuz, static, lipsit de anvergură europeană. Acesta este, de fapt, profilul conducătorilor de astăzi ai Iașului. Iar votul de la competiția pentru Capitală Europeană a Culturii e un vot de neîncredere dat acestei politici și acestor politicieni.
Să înțelegem că din aceste nemulțumiri s-a născut decizia de a candida la Primăria Iași din partea PNL ? Aparent pare greu de înțeles de ce ar renunța cineva la conducerea unui proiect ce este o reușită pentru un altul în care trebuie să o ia aproape de la zero, problemele administrației ieșene fiind pe cât de vechi tot pe atât de grave…
Când trăiești mult timp în sânul unei comunități, ajungi să-i cunoști oamenii, proiectele, punctele tari, slăbiciunile. Dacă mai și interacționezi cu alte comunități similare, devine dureros să constați câte șanse s-au ratat, cât de puțin a evoluat Iașul în comparație cu orașe ce dispun de mult mai puține resurse. Dar lucrurile se pot schimba, așa cum s-a întâmplat la Aeroportul Internațional Iași, care a devenit, în mai puțin de 4 ani, unul din aeroporturile de top din România, recuperând decalaje semnificative față de competitori importanți din țară. Cred că poveștile de succes coagulează comunități de succes. Dezvoltarea Aeroportului a dinamizat mediul economic ieșean, unele domenii – cum este IT –ul – au explodat efectiv. Un management eficient într-un domeniu, oricare ar fi el, reverberează, creează sinergii, efecte în lanț. Iar aceste energii trebuie canalizate, utilizate în mod judicios. Nu pot oferi garanții că voi transforma Iașul în 4 ani, în 8 ani, dar am demonstrat că pot face lucrurile mari să se întâmple, că pot impune un management eficient și că înțeleg rolul dialogului cu toți membrii unei comunități.
„Nu percep competiția electorală ca pe o întrecere cu vreun contracandidat”
Opozanții dvs. vă ”acuză” deja că folosiți excesiv în scop electoral proiectul de modernizare a aeroportului ieșean…
Nu cred că e o ”acuză”, ci mai degrabă o diferență de viziune (sau lipsă a acesteia, după caz). Eu cred că rezultatele aeroportului ar fi trebuit să fie evidenţiate mult mai bine și mai amplu în prezentarea Iașului, tocmai pentru a sublinia potenţialul de dezvoltare a orașului nostru. Raportat la alte comunități europene, Iașul rămâne totuși un teren încă neexploatat, un brand care se sprijină pe laurii anvergurii sale culturale, dar care nu poate fi pusă în valoare dacă nu ne conectăm la dinamica actuală a societății. Astăzi, putem spune că Aeroportul Iași este o afacere a comunității, care aduce de două ori plus valoare locală: plus valoare directă, financiară, și plus valoare indirectă, fiind generatorul de dezvoltare economică locală. Trebuie să ieșim cât mai des în lume, să vorbim cât mai mult despre noi și despre oportunitățile locale. Continuarea dezvoltării sale depinde de acum de nivelul înalt al diplomației publice.
Deși teoretic toți candidații au plecat în competiția electorală cu șanse egale, practic e cu mult mai complicat iar sondajele arată în acest moment o diferență sensibilă între dvs. și candidatul plasat pe locul 1, respectiv primarul interimar Mihai Chirica. Cum veți încerca să eliminați acest ”dezavantaj” și să câștigați încrederea ieșenilor?
Nu percep competiția electorală ca pe o întrecere cu vreun contracandidat. Nu sunt interesat să fiu comparat cu alți politicieni, ci doar să fiu perceput de ieșeni ca unul dintre ei, ca un reprezentant în care își pot pune speranțele și cu care pot dialoga transparent pe teme de interes local. Încrederea e un capital uriaș. Cred că am primit-o deja, în ultimii ani, pe măsură ce am dezvoltat aeroportul. Simt că am o datorie față de toți cei care mi-au dat această încredere, de aceea, principala mea preocupare pe parcursul acestei campanii este în primul rând să păstrez acest capital. Nu pot accepta atacurile la persoană, nu tolerez apelul la autoritate, nu țin să-mi promovez imaginea alături de cea a unor personalități locale sau naționale. Strategia mea, dacă vreți s-o numiți așa, e aceea a dialogului onest, cu cărțile pe masă, cu toate categoriile de cetățeni, din toate domeniile, din toate zonele Iașului. Sunt prezent la dezbateri cu mediul de afaceri, merg în cartiere să discut cu locuitorii, mă întâlnesc cu tineri pe stadioane, în parcuri, ascult relatările colegilor de partid cu privire la problemele ieșenilor. În mod cert, nu țin să câștig cu prețul unor promisiuni pe care nu le pot realiza, de aceea în programul meu o etapă importantă o reprezintă consultarea transparentă cu întreaga comunitate pentru a identifica 2-3 proiecte majore care să ne solidarizeze și să ne definească în viitorul foarte apropiat.
Aveți un profil mai degrabă de tehnocrat decât de politician. Un profil similar cu al prof. univ. Dumitru Oprea (cu care faceți tandem politic, domnia sa intrând în competiție pentru câștigarea șefiei CJ). E drept, niciuna din aceste ipostaze nu pare a vă ajuta decisiv, în acest moment, pe niciunul dintre dvs. Sunteți deschiși la negocieri pre-electorale cu alte partide/candidați sau veți opta doar pentru forțele și resursele proprii (filiala PNL și susținătorii dvs. fără o afiliere politică, precum și o strategie electorală bazată în principal pe dialogul direct cu ieșenii) ?
Disputa politician – tehnocrat e la modă zilele acestea. În opinia mea, un manager public, cum e primarul unei urbe mari, trebuie să se situeze la intersecția celor două noțiuni. Totuși, un adevărat politician, ca și un tehnocrat recunoscut, trebuie să aibă în primul rând viziune și dedicație. Cred că asta ne definește atât pe mine, cât și pe colegul meu, dl prof. Oprea. Suntem amândoi dedicați Iașului, ne definim amândoi mai degrabă prin profesie, decât prin calitatea de membru de partid, și știm amândoi că societatea s-a schimbat, cetățenii vor să participe la administrarea comunității, să fie informați, să fie consultați. De aceea, obiectivul nostru e să introducem o administrare bazată pe dialog, pe transparență, pe operativitate și pe simplificarea procedurilor birocratice. Nu intenționăm să facem alte alianțe decât cu ieșenii.
În finalul acestei discuții, aș dori să-mi enumerați 3 proiecte esențiale și prioritare pentru orașul Iași, proiecte asupra cărora în acest moment aveți o viziune clară de ce, cum și cu ce resurse pot fi realizate dacă veți deveni primarul urbei moldave?
Așa cum vă spuneam mai devreme, nu cred că, la acest moment, există o viziune pentru Iași, din simplul motiv că nu a existat niciodată un dialog real și transparent cu ieșenii pe tema proiectelor majore, prioritare. Nu ne-am întrebat niciodată, ca urbe, unde suntem, care este imaginea noastră astăzi și unde vrem să ajungem peste 5 ani, peste 10 ani. În viziunea mea, acesta este primul pas pentru o administrație orientată către cetățean. Evident, am câteva direcții de acțiune imediată: transparentizare totală, la toate nivelurile, a activității Primăriei; operaționalizarea reală a centrelor de cartier, sub forma unor adevărate micro-primării, care să poată prelua şi elibera toate documentele necesare ieşenilor sau întreprinzătorilor locali, unde să se poată plăti taxele şi ridica în timp scurt avizele şi autorizaţiile necesare; modernizarea infrastructurii de transport, inclusiv a celui din zona metropolitan, regândirea sistemului de trafic, crearea unui sistem de parking adaptat Iașului de azi și de mâine; instituirea unui parteneriat real și continuu cu mediul de afaceri, în special pentru susținerea investițiilor autohtone, realizarea primului parc industrial din județul Iași.
Sunt foarte multe de făcut, iar orice zi pierdută până la prioritizarea necesităților de investiții se traduce în bani pierduți, în oportunități de accesare de fonduri europene ratate, în investiții fără randament și inutilizabile. Adevărata schimbare se va produce când toate aceste etape se vor realiza la timp, fără întârzieri, conform unui plan prealabil și fără constrângeri conjuncturale sau de alt ordin decât relevanța lor pentru comunitate.
interviu realizat de Gabriela Ioniță
Pe Aeroportul din Iași operează 4 companii aeriene diferite, spre 16 destinații externe directe, în regim de curse regulate, iar către Bucuresti se operează zboruri zilnice de către doi operatori aerieni. Ø Cu Tarom: ISTANBUL, MUNCHEN, LONDRA, ROMA, BOLOGNA, TORINO, TEL AVIV, BUCURESTI;Ø Cu Blue Air: PARIS (Beauvais), LONDRA (Luton), ROMA (Fiumicino), BARCELONA (din 27 martie 2016), BRUXELLES (din 30 martie), KOLN (din 3 iunie), BUCURESTI;Ø Cu Wizz Air: MILANO (Bergamo), VENETIA (Treviso), LONDRA (Luton), LARNACA (de la 1 iulie 2016), CATANIA (din 3 iulie), BOLOGNA (din 2 iulie), TEL AVIV (din 2 iulie), ROMA (Ciampino/ din 3 iulie);Ø Cu Austrian Airlines: VIENA.
