“Euroobservatorii români desfăşoară în permanenţă şi o activitate de lobby pe lângă parlamentele naţionale, îndeosebi pe lângă acei parlamentari care reprezintă voci importante în ţările lor, putând, la rândul lor, să creeze curente de opinie favorabile integrării României.”
Domnule Nicolae Vlad Popa, deţineţi al doilea mandat de senator de Braşov în Parlamentul României şi, de anul trecut, sunteţiobservator al României în Parlamentul European. Care este activitatea unui observator în PE?
Este o activitate complexă, cu două componente principale: activitatea propriu-zisă în Parlamentul European, care se desfăşoară pe trei paliere (comisii de specialitate, şedinţe în plen şi activitate în grupuri politice), pe de o parte, şi activitatea de diplomaţie parlamentară, care implică participarea la numeroase evenimente politice şi culturale, în scopul promovării imaginii României în rândul parlamentarilor europeni şi naţionali.
În calitatea mea de euroobservator, am fost nominalizat de grupul politic al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor Europeni să fac parte din Comisia de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne şi, totodată, din Comisia temporară pentru verificarea afirmaţiilor privind folosirea ţărilor europene de către CIA pentru transportul şi detenţia ilegală a prizonierilor. Pe lângă aceste comisii, particip şi la activităţile altor comisii, care tratează probleme de interes pentru România, ca de pildă Comisia pentru afaceri externe şi Comisia pentru buget.
Din 26 septembrie 2005, dată la care am început această activitate, am făcut şi un training privind procedurile specifice din Parlamentul European, organizat de către Şcoala Naţională de Administraţie (ENA) a guvernului francez. În permanenţă păstrăm legătura cu Parlamentul naţional (din care facem parte şi suntem activi) şi colaborăm îndeaproape cu misiunea României pe lângă Parlamentul European şi Ambasada României. De asemenea, avem contacte permanente cu Ministerul Integrării Europene, printr-o videoconferinţă săptămânală şi, evident, cu Ministerul de Externe.
Care este rolul grupurilor politice în Parlamentul European?
Rolul grupurilor politice în Parlamentul European este deosebit de important, îndeosebi al celor care reprezintă un număr semnificativ de deputaţi, aşa cum este grupulliberal (ALDE) şi cele popular şi socialist. Aş remarca aici modul democratic şi, totodată, eficient, în care sunt dezbătute amendamentele – atât cele din comisii, cât şi din plen, depuse de către membrii grupului respectiv. Acestea sunt susţinute, discutate şi apoi votate în cadrul grupului, existând o transparenţă deosebită în ceea ce priveşte votul final.
Cum poate un euroobservator să influenţeze legislativul UE?
Sigur că această influenţă ţine de credibilitatea de care euroobservatorul se bucură îndeosebi în interiorul grupului politic din care face parte. Evident, această influenţă nu poate fi făcută direct, ci indirect, prin intermediul europarlamentarilor. De exemplu, în cazul Raportului Moscovici privind progresele României în activitatea de integrare, un grup de parlamentari maghiari a introdus un amendament la Comisia de politică externă, care intra în contradicţie cu Constituţia României. În urma discuţiilor pe care le-am avut cu autorităţile române, am elaborat un text care a fost prezentat baronesei Nicholson şi pe care aceasta l-a acceptat ca amendament şi pe care, ulterior, l-a înregistrat. Este vorba de prevederea care stipula că Legea minorităţilor trebuie să aibă la bază principiul autoguvernării. În legislaţia românească nu există o definiţie a autoguvernării. De aceea, ambiguitatea termenilor ar fi putut duce la interpretarea potrivit căreia este vorba despre autonomie teritorială. Această interpretare ar fi încălcat normele Constituţiei României. Amendamentul schimba termenul de autoguvernare cu termenul de autonomie culturală, distincţie ce exclude, în mod evident, o eventuală autonomie teritorială. Pentru ca amendamentul să fie susţinut de către o majoritate, am fost în audienţă la liderii grupurilor Popular şi Socialist, cărora le-am explicat, în limba germană, problemele juridice care susţineau amendamentul respectiv. Deşi a existat o opoziţie din partea unor europarlamentari, exprimată în plen, totuşi amendamentul respectiv a fost acceptat de majoritate, în data de 14 decembrie 2005.
Cum colaboraţi cu euroobservatorii din Opoziţie?
Întreaga delegaţie a României, formată din 35 de euroobservatori, este invitată în fiecare marţi la videoconferinţa cu ministrul Integrării. De comun acord, am stabilit că în toate problemele de interes naţional să acţionăm solidar pentru a contribui astfel la integrarea cât mai rapidă a României în UE. Pot spune că relaţiile sunt civilizate, fiecare încercând să facă lobby pentru România în grupul politic din care face parte.
În ţară, este cunoscută activitatea de lobby pe care o depuneţi în statele membre UE, pentru ratificarea Tratatului de aderare a României. Putem vorbi despre o activitate de diplomaţie parlamentară a euroobservatorilor români sau dumneavoastră sunteţi un exemplu singular?
Evident, euroobservatorii români desfăşoară în permanenţă şi o activitate de lobby pe lângă parlamentele naţionale, îndeosebi pe lângă acei parlamentari care reprezintă voci importante în ţările lor, putând, la rândul lor, să creeze curente de opinie favorabile integrării României. Personal, m-am ocupat, beneficiind de atuul de cunoscător al limbii germane, de ratificarea Tratatului în Luxemburg şi Germania şi, de asemenea, de legătura cu preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, care actualmente aparţine Austriei.
În luna aprilie, aţi organizat la Braşov un simpozion privind serviciile deconcentrate. Care a fost scopul acestuia?
Simpozionul era dedicat tuturor persoanelor care au responsabilităţi în procesul de integrare europeană în judeţul Braşov şi a fost intitulat “Locul şi rolul Braşovului în Uniunea Europeană”. Participanţii au răspuns anterior la un chestionar privind tema simpozionului şi am elaborat un material de sinteză, din care reieşea ce gândesc braşovenii despre modul în care Braşovul se va integra şi cum putem să obţinem cât mai multe avantaje economice pentru zona respectivă. La manifestare a participat şi ministrul Integrării Europene, care a apreciat că această iniţiativă trebuie extinsă şi în alte zone ale României, nu numai pentru ca să existe o mai bună informare, ci pentru ca noi să putem comunica partenerilor noştri dorinţele şi interesele economice ale românilor în direcţia integrării europeane.
În legislatura trecută, aţi iniţiat un proiect de lege privind turismul, în care aveaţi o serie de propuneri care, adoptate, ar conduce la dezvoltarea activităţii în acest domeniu. Care sunt, concret, măsurile pe care le-aţi propus şi în ce etapă se află proiectul iniţiat de dumneavoastră?
Într-adevăr, în legislatura anterioară am iniţiat un proiect de lege privind turismul care viza modernizarea legislaţiei în domeniu şi, totodată, crearea unor facilităţi pentru impulsionarea turismului în România. Din păcate, legea a fost respinsă de fosta putere şi, în prezent, la Autoritatea Naţională a Turismului există un proiect care sper că va include şi prevederile legii pe care am iniţiat-o. În mod cert, turismul românesc are nevoie de o reglementare modernă şi europeană.
Care sunt obiectivele pe care vi le-aţi propus pentru acest mandat? Câte dintre ele aţi atins?
După cum ştiţi, obiectivul primordial al Guvernului este ca la 1 ianuarie 2007 România să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. La rândul meu, în calitate de euroobservator şi, totodată, de reprezentant al românilor care mi-au acordat votul lor, am datoria să contribui în mod concret la fiecare pas în această direcţie.Celelalte proiecte legislative pe care le-am promis, care privesc turismul, reglementarea parcurilor turistice, legea privind garantarea informării prin presă a cetăţenilor, cât şi îmbunătăţirea altor legi – cum ar fi cea a taximetriei -se află în lucru şi sunt convins că autorităţile centrale mă vor sprijini să le materializez.
Interviu realizat de Virginia MIRCEA
