Sfârsitul de saptamâna care a trecut a marcat un nou “început” pentru aparatul politic de conducere al Chinei. Sâmbata, 15 martie Jiang Zemin, 76, s-a retras în umbra politica pentru a face loc lui Hu Jintao, 60, deja sef al Partidului Comunist chinez si mostenitor declarat al decedatului Deng Xiaoping ca presedinte al republicii
Cine pleaca
Jiang Zemin a fost reales de catre delegatii Congresului National al Poporului ca sef al Comisiei guvernamentale în sarcina careia se afla conducerea armatei de 2,5 milioane de soldati a Chinei. Jiang conduce si o comisie similara din cadrul partidului si nu a dat semne ca ar intentiona sa renunte la nici una dintre aceste functii. Dealtfel, asteptarile larg exprimate înclina catre o mentinere a unei largi influente din partea acestuia în politica statului, a carui guvern va trebui sa faca fata implicarii din ce în ce mai profunde a Chinei în afacerile internationale, precum si cresterii instabilitatii ca urmare a reformelor economice, pe plan intern.
Zhu Ronji, prim-ministru si principal factor de raspundere în politica economica a predat portofoliul lui Wen Jiabao, lasând în urma reputatia unui reformator iritabil, recunoscut pentru adresarea directa, sensul umorului si maiestria în administrarea sarcinilor economice, care a jucat un rol determinant în recuperarea economiei chineze dupa criza asiatica.
Cine vine
Numirea noului cabinet chinez, care a urmat instalarii lui Hu, constituie un crescendo în primul transfer ordonat de putere din cei 54 de ani de comunism în China. Noului cabinet îi revine sarcina de a continua politica de liberalizare economica a Chinei, dar si de a mentine un control politic strâns al partidului comunist.
O prezentare succinta a figurilor proeminente ale actualei puteri chineze îl are în frunte pe Hu Jintao, presedinte, ales cu o covârsitoare majoritate de 2937 voturi pentru si 4 împotriva, Wen Jiabao, prim ministru si numarul unu ca responsabilitate în administrarea economiei, ales de asemenea cu 2906 voturi pentru, 3 împotriva si 16 abtineri. Enumerarea continua cu Li Zhaoxing, fostul Ambasador al Chinei în Statele Unite si Ambasador al Chinei la ONU ca Ministru de Externe, Cao Gangchuan general militar implicat în programul spatial al Chinei ca Ministru al Apararii, Jin Renquing ca Ministru de Finante si Zhou Yongkang ca Ministru al Securitatii Publice.
Zeng Qinghong, cel mai apropiat colaborator al lui Jiang a fost numit vicepresedinte. El ar putea constitui un rival al lui Hu, având reputatia ca fiind cel mai bine conectat tânar lider al partidului si un expert al jocurilor politice.
Care va fi diferenta de viziune
Putine schimbari reale sunt asteptate de la noua conducere chineza.
Reforma politica a constituit un subiect tabu de la evenimentele petrecute în piata Tiananmen în 1989, dar noua generatie care vine la putere este fara îndoiala mult mai expusa curentelor de opinie internationale decât predecesorii sai. De aceea se asteapta din partea acestora mai multa toleranta la critica si o presa mai libera, în special daca aceasta este vazuta ca ajutând la eradicarea coruptiei înfloritoare ce afecteaza imaginea partidului.
În chestiunea Taiwan-ului, considerat în continuare ca o provincie renegata a Chinei, nu se asteapta o pozitie schimbata din partea noii conduceri. Analistii estimeaza ca aceasta va fi la fel de suspicioasa în privinta presedintelui Taiwanului, Chen Shui-bian si chiar mai precauta în asumarea unor riscuri care ar putea duce la pierderea initiativei diplomatice.
Pe plan intern, provocarea majora o constituie preluarea conducerii unei societati de 1,3 miliarde de oameni, aflata într-o stare crescânda de nemultumire datorata luptei continue cu somajul, saracia rurala si celorlalte constrângeri atrase de reforma economica si competitia indusa prin aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului.
Datorita necesitatii mentinerii stabilitatii pe plan intern, dar si climatului international în care se situeaza China la moment, opinia expertilor internationali înclina spre a pronostica probabilitatea unor schimbari majore în politica dusa de noul guvern ca fiind foarte redusa.
Publicat în : Politica externa de la numărul 2
